Dintre numeroasele variante ale acestei teme, cele mai folosite ar fi întâlnirea interstelară efectivă a două civilizații și cea a „mesajului din spațiu”.[1]
Anii 1960: franciza de televiziune Star Trek a explorat tema în profunzime și a introdus conceptul de primă directivă aFederației — o lege care interzice primul contact (sau interferențe ascunse) cu orice rasă care nu este suficient de avansată pentru o astfel de întâlnire (necivilizată sau incapabilă de călătorii interstelare). Filmul Star Trek: Primul contact descrie primul contact al omenirii cu o cultură extraterestră, rasa Vulcan, contac care are loc în Bozeman, Montana, la 5 aprilie 2063, după ce atenția lor este atrasă de omul de știință Zefram Cochrane care efectuează primul zbor warp al umanității. Episodul Star Trek: Generația următoare„Primul contact” a explorat scenariul din punctul de vedere opus când un om, William Riker, este rănit într-o lume extraterestră în timp ce este deghizat ca un locuitor al civilizației planetei (care nu avea cunoștințe anterioare despre extratereștri) .
O temă majoră din mai multe lucrări ale lui Stanisław Lem, cea mai faimoasă fiind Solaris (în timp ce cea mai amănunțită examinare a sa poate fi găsită în Glasul Domnului), este imposibilitatea inerentă a comunicării semnificative cu rasele extraterestre.
1968: Glasul Domnului (roman)
Anii 1970:
1972: Romanul Zeii înșiși a lui Isaac Asimov explorează simultan unitatea potențială a tuturor raselor și posibilitatea conflictului inerent tuturor primelor contacte: chiar dacă membrii diferitelor rase se înțeleg, căile lor disparate pot pune în pericol ambele lumi, chiar și țesătura universurilor lor. Această diferență dintre indivizi și societățile lor este caracteristică intrigii primului contact din E.T. Extraterestrul. Alte explorări ale temei în cultura populară includ întâlniri cu rase prădătoare sau semi-simțitoare ca în Alien și în Ziua Independenței .
Romanul Lumea Pay de Larry Niven și Jerry Pournelle a fost scris pentru a fi, în cuvintele lui Niven, „sumarul romanelor despre primul contact”. Aici umanitatea este cea care vizitează extratereștri, pe măsură ce sunt explorate implicațiile religioase, tehnologice, politice, psihologice, militare, culturale și biologice ale primului contact.
1978: Viața pe altă planetă (Life On Another Planet, cunoscut și ca Signal from Space) - roman grafic al lui Will Eisner
Tema primului contact, variind de la colaborarea prietenoasă la amenințare sau conflict, a apărut într-o serie de filme și seriale de televiziune. Printre cele mai faimoase se numără filmul lui Steven SpielbergÎntâlnire de gradul trei și seria de televiziune V.
Anii 1980: În schimb, în lucrările lui Iain M. Banks, divizia Contact a civilizației galactice care se numește Cultura (care apare în majoritatea lucrărilor sale SF) manipulează frecvent civilizații mai puțin avansate, dirijându-le spre un progres pașnic, în special pe cele care pot deveni agresive sau periculoase, sub pretextul menținerii echilibrului puterii galactice; o excepție notabilă fiind în povestirea The State of the Art, în care Cultura decide să nu contacteze Pământul, astfel încât să-l poată folosi ca un control împotriva căruia își pot măsura manipulările asupra altor societăți. Romane precum Jucătorul total și Look to Windward se adâncesc în psihologia primului contact inter-specii într-o profunzime considerabilă.
Anii 1980: Gary Larson a folosit ocazional o versiune plină de umor a temei în benzile desenate ale sale The Far Side, ca de exemplu un extraterestru care cade pe treptele unei farfurii zburătoare, distrugând astfel o apariție dramatică.
Anii 1990: Exemple de neînțelegere reciprocă și decalaje potențial de netrecut între rase care - prin însăși firea lor - sunt prea diferite pentru a colabora sau chiar pentru a se accepta, includ Xeelee Sequence de Stephen Baxter (conceptul păsărilor fotino din materie întunecată), primul-născut asemănător unui zeu din seria lui Arthur C. ClarkeATime Odyssey (Odiseea timpului) și planeta Solaris a lui Stanisław Lem precum și evenimentele din romanul Fiasco. În alte cazuri, cum ar fi The Forge of God sau Anvil of Stars de Greg Bear sau Schismatrix de Bruce Sterling, extratereștrii sunt prezentați ca aparținând unui spectru extrem de divers, unii relaționând ușor cu oamenii, alții prea străini pentru o comunicare semnificativă.
În romanul Halo: Contact Harvest, primul contact al umanității cu extratereștrii are loc într-o colonie agricolă umană, unde o întâlnire pașnică inițială cu o alianță extraterestră cunoscută sub numele de Covenant (Legământul) devine violent, rezultând în cele din urmă un război de 27 de ani.
Povestea din fundal din seria Mass Effect prezintă Războiul Primului Contact (First Contact War), cauzat de o patrulă militară extraterestră care a observat o navă umană, care încălca, fără să știe, convențiile la nivelul întregii galaxii, astfel a atacat și a ocupat o colonie aparent slab apărată, doar pentru a afla despre priceperea militară a omenirii într-un contraatac rapid al acestora. Conflictul a fost rapid înăbușit de comunitatea galactică, dar reputația și amărăciunea persistă în timpul evenimentelor din joc.[3]
^Science Fiction After 1900: From the Steam Man to the Stars, by Brooks Landon, p. 81
^Ann Weinstone (iulie 1994). „Resisting Monsters: Notes on "Solaris"”. Science Fiction Studies. SF-TH Inc. 21 (2): 173–190. Accesat în ."Lem's critique of colonialism, as he broadly defines it,9 is articulated by
Snow, one of the other scientists on the space station, who says in the book's
most frequently quoted passage:
We are humanitarian and chivalrous; we don't want to enslave other races, we
simply want to bequeath them our values and take over their heritage in exchange.
We think of ourselves as the Knights of the Holy Contact. This is another lie. We
are only seeking Man. We have no need of other worlds. We need mirrors. (§6:72)"
