Portretul lui Père Paul, cunoscut și sub numele de Monsieur Paul sau Bucătarul este o pictură în ulei pe pânză realizată în 1882 de pictorul francez Claude Monet.[2]
Monet a pictat un portret al bucătarului Paul Antoine Graff purtând pălăria și jacheta albă de bucătar. În partea inferioară a tabloului, figura se estompează în fundalul gri deschis, rezultând o compoziție de formă ovală. Monsieur Paul are capul întors spre umărul drept și privește în direcția marginii stângi a tabloului. Ochii săi întunecați nu se concentrează asupra a ceva anume și par să privească doar în fața sa, în gol.[3] Barba sa gri și neagră face parte din înfățișarea sa și aproape că acoperă bărbia proeminentă și gura cu buzele închise. Fața brăzdată a fost pictată de Monet cu tușe puternice de pensulă, iar nasul a fost subliniat printr-o nuanță mai pronunțată a acelorași culori. Criticul de artă Melissa MacQuillan vede în chipul acestuia mândria și fermitatea caracterului său.[3]
Monet a descris tabloul ca fiind o esquisse curieuse (schiță curioasă).[4] Monet a creat un tablou plin de vivacitate prin pălăria înclinată, barba scrobită și trăsăturile caracteristice ale feței. A folosit o schemă de culori inteligentă, în care barba închisă la culoare construiește un contrast cu hainele albe și în care culoarea roșiatică și brună a pielii este complementară nuanțelor de gri-albastru deschis ale fundalului.[4] Tabloul este semnat clar cu „Claude Monet 82” în colțul din dreapta sus.[5]
Portretul unei gazde
Monet a sosit la Pourville la 15 februarie 1882 și a pictat peisajele de pe coasta Normandiei în următoarele două luni. A locuit acolo la Hotelul A la Renommée des Galettes, care era afiliat unui restaurant. Proprietarul era bucătarul alsacian Paul Antoine Graff (1823-1893), cunoscut local ca Le Père Paul, al cărui fel de mâncare special era galettes, adică prăjituri bretone cu crustă. Această reputație a fost reflectată în numele hotelului.[3] Cu o ocazie ulterioară, aceste prăjituri au fost, de asemenea, prezentate în tabloul de natură statică Les Galettes a lui Monet (aflată acum în colecție privată).
În ziua sosirii sale, Monet a descris într-o scrisoare către partenera sa/menajera Alice Hoschedé regretul său că nu a venit mai devreme la Pourville. L-a descris pe Père Paul ca fiind un bucătar excelent și a fost mulțumit de cazare: „Peisajul este foarte frumos... nu se putea fi mai aproape de mare, așa cum sunt eu acum, direct pe plajă, valurile ajung până la subsolul casei noastre.”[6] În afară de portretul domnului Graff, Monet a pictat și un portret al doamnei Graff. Tabloul La Mère Paul (Fogg Art Museum, Cambridge, Massachusetts) o prezintă pe doamna Graff în haine închise la culoare alături de credinciosul ei terrier Follette. Ambele tablouri ale cuplului Graff au fost create probabil ca o recunoaștere a lui Monet pentru ospitalitatea lor.[3]
Claude Monet: Les Galettes, 1882
Claude Monet: La Mère Paul, 1882
Portretul lui Père Paul și La Mère Paul sunt două dintre puținele portrete pe care Monet le-a pictat după moartea primei sale soții, Camille, în 1879. Alte tablouri sunt cele ale fiului său, Michel Monet purtând o căciulă din 1880 și autoportretele sale din 1886 și 1917. În afară de picturile familiei Graff și ale propriei sale familii, Monet a pictat și un portret al pescarului Poly (Musée Marmottan Monet, Paris) în 1886. Pescarul Poly, cu barba sa plină și trăsăturile caracteristice ale feței, prezintă o oarecare asemănare cu Père Paul, așa cum este prezentat în Portretul lui Père Paul. Melissa MacQuillan a remarcat în portretul lui Graff și în tabloul lui Poly o exagerare aproape fizionomică, care amintește de primele sale lucrări de caricaturist din tinerețe.[3] Criticul de artă Richard R. Brettell face, de asemenea, o comparație între Portretul lui Père Paul și desenele ironice din adolescența lui Monet[6]. Câteva dintre aceste caricaturi există de la sfârșitul anilor 1850, de exemplu tabloul Mario Uchard (Art Institute of Chicago).
Claude Monet: Michel Monet purtând o căciulă, 1880
^The size 64.5 x 52.1 cm is mentioned in Österreichische Galerie (editor): Französische Kunst in der Österreichischen Galerie in Wien, Sammlungskatalog der Galerie des 19. Jahrhunderts, p. 106. However, the dimensions of 65 x 52 cm are given by Bärbel Holaus, Elisabeth Hülmbauer and Claudia Wöhrer: Kunst des 19. Jahrhunderts. Bestandskatalog der Österreichischen Galerie des 19. Jahrhunderts, p. 99.
^ abcdeMelissa MacQuillan: Porträtmalerei der französischen Impressionisten, p. 168.
^ abÖsterreichische Galerie: Französische Kunst in der Österreichischen Galerie in Wien, Sammlungskatalog der Galerie des 19. Jahrhunderts, p. 106.
^Bärbel Holaus, Elisabeth Hülmbauer and Claudia Wöhrer: Kunst des 19. Jahrhunderts. Bestandskatalog der Österreichischen Galerie des 19. Jahrhunderts, p. 99.
^Cited from Melissa MacQuillan: Porträtmalerei der französischen Impressionisten, p. 168.
Literatură
Bärbel Holaus, Elisabeth Hülmbauer and Claudia Wöhrer: Kunst des 19. Jahrhunderts. Bestandskatalog der Österreichischen Galerie des 19. Jahrhunderts. Volume 3 L–R, Österreichische Galerie Belvedere und Brandstetter, Vienna 1998, ISBN: 3-85447-765-1.
Österreichische Galerie (Hrsg.): Französische Kunst in der Österreichischen Galerie in Wien, Sammlungskatalog der Galerie des 19. Jahrhunderts. Galerie Welz, Salzburg 1991, ISBN: 3-85349-156-1.
Melissa MacQuillan: Porträtmalerei der französischen Impressionisten. Rosenheimer Verlagshaus, Rosenheim 1986, ISBN: 3-475-52508-9.
Richard R. Brettell: Impression, painting quickly in France, 1860–1890. Yale University Press, New Haven 2000, ISBN: 0-300-08447-1.
,_1882.jpg)
