Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
În perioada Jōmon, oameni se hrăneau prin vânăt și recoltă. Clima era blândă și caldă, crescând o vegetație abundentă pe insulele japoneze. Hrana a constat în principal din pește și animale crustacee, cerbii și mistreții au fost vânați în grupuri. În plus s-au recoltat plante și fructe. Vasele serveau, probabil, la depozitarea fructelor și transportul de apă.
De la aproximativ 5000 î.Hr. s-au format tot mai mari sate cu până la 30 de locuitori. Gropi cu acoperișuri de bambus au servit ca locuințe. La siteul arheologic Sannai Maruyama din Aomori o astfel de așezare preistorică a fost reconstruită ca un muzeu în aer liber.
Printr-o deteriorare climaterică multe așezări rurale au fost forțate să părăsească munții înalți și să se mute în apropierea râurilor și la mare. În acestă perioadă s-a dezvoltat prima formă de agricultură.
Împărații perioadei Jōmon (cca. 8000 î.Hr. - cca. 300 î.Hr.)
La această peripoadă se atribuie anii de domnie a primilor șase împărați legendari[Nota 1] ai Japoniei.
Mihnea Voicu Șimăndan: Spiritul Japoniei medievale – The Spirit of Mediaeval Japan. Ediție bilingvă (română-engleză), Editura Nipponica, București, 1999, ISBN 973-95676-7-3.
Junko Habu: Ancient Jomon of Japan. Cambridge Univ. Press, Cambridge 2004, ISBN 0-521-77213-3.
Douglas Moore Kenrick: Jomon of Japan – the world's oldest pottery. Kegan Paul, London 1995, ISBN 0-7103-0475-7.
Jonathan Edward Kidder: Prehistoric Japanese arts – Jomon pottery. Kodansha, Tokyo 1968, ISBN 0-87011-095-0.