Operațiunea Nord

Parte a seriei
Transferuri de populație în Uniunea Sovietică
Politici
Desculacizarea Evacuarea Colonizările forțate Gulagul
Populația
Azerii din Armenia Balkarii Cecenii și ingușii Chinezii Coreenii Estonii Finlandezii ingrieni Germanii Germanii din România Grecii Operațiunea NKVD-ului Kalmîcii Karaceaii Letonii Operațiunea NKVD-ului Lituanienii Polonezii 1937–1938 1944–1946 1955–1959 Românii din Basarabia și Bucovina de Nord Tătarii crimeeni Turcii meshetieni Ucrainenii din Polonia
Operațiuni
Deportarea din iunie Transferurile de populație dintre Germania Nazistă și Uniunea Sovietică Operațiunea Nord Operațiunea Osen Operațiunea Priboi Operațiunea Vesna Operațiunea Vistula
Prizonierii de război
Direcția prizonierilor de război Germanii Japonezii Românii Ungurii
Deportările de forță de muncă
Douăzeci și cinci de mii Coloanele de muncă NKVD Desțelenirea pământurilor virgine
v d m

Operațiunea „Nord” reprezintă ultimul, cel de-al treilea, val de deportare în masă a populație din teritoriile noi ocupate de către Uniunea Sovietică, care viza în special membrii Organizației Martorii lui Iehova și familiile acestora.^[1][2][3] Operațiunea s-a numit conspirativ “SEVER”/Nord și a fost pusă în aplicare în baza aceleiași Hotărâri a Consiliului de Miniștri al URSS Nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 și Hotărârii Consiliului de Miniștri al URSS nr.667-339cc din 3 martie 1951, care prevedea „deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a membrilor Organizației Martorii lui Iehova și membrilor familiilor acestora, în total 5917 persoane” ^[4][5]. Operațiunea a început pe data de 1 aprilie 1951 ora 4 dimineața și s-a încheiat la 22:00 în aceeași zi. În luna aprilie 1951, alături de Martorii lui Iehova din Moldova, au mai fost deportați în regiunile Tomsk și Irkutsk 3035 familii din Ucraina, 1008 familii din RSS Bielorusă, 757 persoane din Republicile Baltice.^[6]

Un raport al Ministerului de Interne al URSS din 1956 arată că în regiunile Tomsk, Krasnoiarsk și Irkutsk din Siberia că au fost deportați 7449 membri ai Martorilor lui Iehova din Basarabia, Bucovina de Nord, Galiția, Volânia, Belarusul de Vest și Țările Baltice.^[4]

RSS Moldovenească

În RSSM au fost arestate și deportate în Siberia (reg. Kurgan) 723 de familii, respectiv, 2617 persoane (808 bărbați, 967 femei și 842 copii), în special acuzate de apartenență la “Martorii lui Iehova”. Deportații au fost încărcați în două eșaloane câte 60 de vagoane, care în noapte de 1 - 2 aprilie au plecta spre Siberia (Regiunea Tomsk). Vagoanele au ajuns la destinație la 13 și 14 aprilie 1951 ^[3][6][7]. Pe drum s-au născut câțiva copii (cel puțin 4^[7]) și au murit câteva persoane bolnave ^[4]. La operație au participat 546 de „lucrători operativi” ai Ministerului Securității al RSSM, 1127 militari din unitățile subordonate MS al RSSM (89 ofițeri, 139 sergenți și 899 ostași), 275 persoane din cadrul MAI al RSSM și 750 persoane din organele de partid și sovietice ale RSSM.^[6][7]

Cea mai gravă „crimă” a Martorilor lui Iehova din Basarabia, care au fost deportați, în opinia conducerii Ministerul Securității al RSSM, era tendința lor „de a organiza o muncă dusmănoasă în scopul menținerii prin intermediul bisericii [lor] a influenții românești asupra populației religioase și educării unei atitudini negatice față de orânduirea sovietică”.^[8]

Vezi și

• Operațiunea Sud

Referințe

• Transferurile masive de populație din Moldova Sovietică. Deportări-Repatrieri.

1. 70 лет операции «Север», 1951deport.org 2021.
2. Didă, Dina. Comunități ignorate – cazul românilor din Kazahstan Arhivat în 4 martie 2016, la Wayback Machine.. Etnosferă, nr. 6, februarie 2011, p. 2 - 6. Accesat 12 iulie 2011.
3. ^ Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România: Raport Final. Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile. București, 2006, p. 588.
4. ^ Soare, Vasile. Prezența românilor în Kasahstan - istorie și destin^{[nefuncțională]}. Calea de lumină, AN XIII, Nr. 155, martie 2007, p. 4 - 5. Accesat 12 iulie 2011.
5. Olaru-Cemîrta, Viorica. Deportările din Basarabia 1940-1941, 1944-1956^{[nefuncțională]}. Teză de doctora (rezumat) (Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza'), 2009, p. 12.
6. ^ Gribincea, Mihai. Basarabia în primii ani de ocupație sovietică 1944 - 1950 Arhivat în 17 aprilie 2012, la Wayback Machine.. - Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1995. - 188 p. ISBN 973-35-0483-1.
7. ^ Transferurile masive de populație în Moldova Sovietică, p. 10.
8. Transferurile masive de populație în Moldova Sovietică, p. 6.