PROFILBARU.COM

Date personale
Nae Roman

Nume la naștere	Nicolae Constantinescu
Născut	1909 Roman
Decedat	1985 Israel
Cetățenie	România
Ocupație	actor actor de film
Limbi vorbite	limba română
Alma mater	Conservatorul de Artă Dramatică din București
Alte premii
Artist Emerit al Republicii Populare Romîne
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Nae Roman, pe numele real Nicolae Constantinescu, (n. 1909,^[1]^[2] Roman – d. 1985, Israel) a fost un actor de revistă și cântăreț de operetă^[3] român.

Biografie

A fost elev al Gimnaziului „Roman Vodă” din Roman și apoi student al Conservatorului de Artă Dramatică din București.^[2] Și-a început activitatea la Teatrul de Revistă al lui Constantin Tănase. La recomandarea lui C. Tănase și-a schimbat numele de scenă în Nae Roman. Când maestrul C. Tănase a văzut primul afiș cu numele "Nicolae Constantinescu" l-a chemat în birou și l-a întrebat: - "de unde ești de loc ?" - "din Roman", a răspuns Nicolae. - "Nae că ești din popor și Roman că ești din Roman sună mai bine" a adăugat maestrul Tănase. Șușanelele (spectacol cu numere improvizate) alături de actorul Ion (Bimbo) Mărculescu i-au făcut faimoși pe amândoi în perioada cât au jucat la teatrul de revistă. Mai târziu în viață a profesat ca actor la Teatrul de Operetă din București.^[4] A continuat șușanelele împreună cu Bimbo Mărculescu și au făcut anual turnee prin țară.

„Prin actorul Nae Roman, personajele cunosc metamorfoze în trepte, datorită tocmai acestui miraj sonor; ideile coboară la început în profunzimile de sensibilitate ale interpretului, de unde, apoi, se eliberează către lumina rampei, trecând mai întâi printr-un filtru liniștitor, după aceasta prin altul, încărcat de înțelepciune, ca, în cele din urmă, pulverizate în fărâme limpezi de vorbire, să-și desfacă larg sensurile și să poposească, asemenea unei ninsori de legendă, peste uimirea sufletelor noastre”
—Gheorghe A. M. Ciobanu

^[2]

Nae Roman a refuzat să devină membru al Partidului Comunist Român, cu toată presiunea făcută după acordarea titlului de Artist Emerit al RPR. Motivele invocate de artist fiind la fel de hazlii precum șușanelele sale.

Distincții

titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne (13 ianuarie 1964) „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”^[5]
Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (12 septembrie 1968) „pentru merite deosebite în activitatea muzicală”^[4]

Activitatea artistică

Piese de teatru^[2]

Înșir-te mărgărite, de Victor Eftimiu (personajul Apă dulce)
Jocul de-a vacanța, de Mihail Sebastian (călătorul)
Răzvan și Vidra, de Bogdan Petriceicu Hașdeu (Vulpe)
Căsătoria, de Gogol (Cocicariov)

Operetă

Secretul lui Marco Polo

Filmografie

O zi pierdută (1960)
Darclée (1960)
Nu vreau să mă însor (1961) - Burlacu, responsabilul artistic de la întreprinderea Texlon
Politică cu... delicatese (sm, 1964)
Dragoste la zero grade (1964) - moș Pavel
Străinul (1964) - profesorul de muzică Corian
Pădurea spînzuraților (1965) - colonel
De-aș fi... Harap Alb (1965) - sfetnicul craiului
Corigența domnului profesor (1968)
Războiul Independenței (Serial TV) (1977)
Expresul de Buftea (1979) - călătorul bătrân

Note

^ Carte Poștală Aniversară, 150 ani operetă, 50 ani de la înființarea Teatrului de Stat de Operă
^ ^a ^b ^c ^d Tihon, Neculai, 2012, p. 136
^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 797 din 12 septembrie 1968 privind conferirea ordinului și medaliei „Meritul Cultural” unor membri ai colectivelor artistice din instituțiile muzicale de concerte și spectacole, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul IV, nr. 126, Partea I, miercuri 25 septembrie 1968, p. 1178.
^ ^a ^b Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Decret797/1968
^ Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, pentru conferirea de titluri și ordine unor cadre artistice, publicat în Buletinul Oficial nr. 1 din 22 ianuarie 1964.

Bibliografie

Personalități romașcane, Mihaela Tihon, Marius Neculai, Colecția Studia Et Documenta - No. 23, Academia Historico - Iuridico - Theologica Petrus Tocănel - Istituti Theologici Franciscani Roman, Ed. Serafica, 2012, p. 136