Munca Tineretului Român

insigna Munca Tineretului Român - MTR (1942)

Parte din seria
Fascismul în România
Organizații MNFIR (1921) Fascia (1921) LANC (1923) Acțiunea Română (1924) MNF (1923) Mișcarea Legionară (1927) LCC (1929) Blocul Cetățenilor (1932) PNA (1932) PNSR (1932) Detașamentele morții ale Gărzii de Fier (1933) Cruciada Românismului (1934) FR (1935) PNC (1935) PPGR (1935) CML (1936) FRN (1938) PN (1940) MTR (1942) PTȚ (1993) ND (2000) FO ACN
Lideri Antonescu Bacaloglu Bonfert Cantacuzino Codreanu Crainic Cuza Forțu Goga Lăzurică Manoilescu Sima Stelescu Tătărescu Vaida Vifor Gigurtu Virgil Totoescu Tudor Ionescu
Ideolgie și doctrină Fascism Neofascism Neolegionarism Pentru Legionari Cărticica Șefului de Cuib Cuib (structură organizațională)
Publicații Buna Vestire Cuvântul Gândirea Sfarmă-Piatră Țara Noastră
Evenimente Funeraliile lui Ion Moța și Vasile Marin (1937) Masacrul de la Jilava (1940) Rebeliunea legionară și Pogromul de la București (1941)
Represiunea antilegionară Lotul Vișovan
Varia Regatul României sub fascism Statul Național-Legionar Biserica Ortodoxă și Garda de Fier
v d m

Munca Tineretului Român (MTR) a fost o organizație paramilitară care a activat în România între anii 1942-1944.

Istoric

Având ca sursă de inspirație mișcarea germană Reichsarbeitsdienst (RAD) din anii 1934-1945, regimul gen. Ion Antonescu a dorit ca în anii războiului să ofere o preocupare tineretului, astfel încât acesta să nu fie atras de Garda de Fier^[1]. Legea nr. 425 din 15.05.1941 pentru organizarea muncii naționale reglementa obligativitatea muncii în folos obștesc a celor fără ocupație (atât români, cât și evrei)^[2]. Axată pe pregătirea paramilitară a tinerilor, Munca Tineretului Român urmărea educarea membrilor săi în spiritul muncii sociale și antrenarea lor la construirea de lucrări civile: viaducte, apeducte, tuneluri, poduri și șosele^[3].

Sediul organizației se afla la Breaza, în clădirea în care astăzi funcționează Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir”. După desființarea Cercetășiei, în aceeași clădire fusese stabilit Centrul de Comandanți Străjeri (1938-1940). Centrul MTR era coordonat de gen. Emil Pălăngeanu și lt.col. Ioan Dem. Dimăncescu^[3].

Organizația și-a încetat activitatea după 23 august 1944, când România încheia războiul cu puterile aliate și a întors armele împotriva Axei.

Note

1. prof. Dr. Stelian Neagoe, Din însemnările zilnice ale lui Constantin Argetoianu Arhivat în 4 martie 2016, la Wayback Machine., Jurnalul, 21 martie 2010
2. Dan Grecu, Detașamentele exterioare de muncă pentru evrei din județul Hunedoara (1941-1943) Arhivat în 29 martie 2012, la Wayback Machine., The Romanian Postal-History
3. ^ prof. dr. Nicu Alexe și colectiv, Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România,vol.II - ISBN 973-85940-0-6, p.51, Editura Aramis, București, 2002

Vezi și

• Reichsarbeitsdienst RAD