Mirza Fatali Akhundov Date personale Născut 12 iulie 1812 Șaki , Azerbaijan Decedat 19 martie 1878 (la 64 de ani)Tbilisi , Georgia Copii Räşid bäy Axundov [*] [[Räşid bäy Axundov (Azerbaijani engineer and translator)|]] Cetățenie Șekinskoe hanstvo [*] [[Șekinskoe hanstvo (former state in the Caucasus region)|]] Imperiul Rus Ocupație prozator , dramaturg , filozof , om politic Limbi vorbite limba azeră [ 2] limba persană [ 1] limba arabă limba rusă Studii Nukha Uyezd School [*] [[Nukha Uyezd School (school in Nukhinsky Uyezd, Russian Empire)|]] Activitatea literară Limbi limba azeră limba persană [ 1] limba rusă Specie literară povestire , comedie Note Premii orden Sveatoi Annî 3-i stepeni [*] [[orden Sveatoi Annî 3-i stepeni (Order of chivalry of Imperial Russia)|]] orden Sveatogo Stanislava 2-i stepeni [*] [[orden Sveatogo Stanislava 2-i stepeni (degree of the Russian imperial order)|]] Ordinul Sfântului Stanislav, clasa III [*] krest «Za slujbu na Kavkaze» [*] [[krest «Za slujbu na Kavkaze» |]] 2-ci dərəcəli "Şiri-Xurşid" ordeni [*] [[2-ci dərəcəli "Şiri-Xurşid" ordeni (second highest level of the Imperial Order of the Sun and the Lion)|]] 3-cü dərəcəli "Şiri-Xurşid" ordeni [*] [[3-cü dərəcəli "Şiri-Xurşid" ordeni |]] 4th class, Order of the Medjidie [*] [[4th class, Order of the Medjidie (grade of an order)|]] medal «V pameat voinî 1853—1856» iz svetloi bronzî na Gheorgievskoi lente [*] [[medal «V pameat voinî 1853—1856» iz svetloi bronzî na Gheorgievskoi lente |]] "Şiri-Xurşid" ordeni [*] [["Şiri-Xurşid" ordeni (award)|]] orden Sveatogo Stanislava [*] [[orden Sveatogo Stanislava (Russian military and civilian decoration)|]] Ordinul „Sfânta Ana” Order of the Medjidie [*] [[Order of the Medjidie (award)|]] Modifică date / text
Mirzä Fätäli Akhundov (Ahundzadä) (în azeră : Mirzə Fətəli Məhəmmədtağı oğlu Axundov (Axundzadə) (n. 12 iulie 1812 , Șaki , Azerbaijan - d. 9 martie 1878 , Tbilisi , Georgia ) a fost prozator , dramaturg , filozof iluminist și om politic azer , întemeietorul literaturii realiste și al teatrului național azerbaidjan.[ 3]
Este considerat și unul dintre fondatorii literaturii moderne iraniene și unul dintre precursorii curentului naționalist iranian.[ 4]
Opera
1850 : Aventurile vizirului din Lenkoran ("Sərgüzəști Vəziri-Xani Lənkəran") - comedie de critică socială1852 : Hadji Gara ("Hacı Qara") - comedie1857 : Stele înșelate ("Aldanmıș Kəvakib") - povestire satiricăPovestea lui Molla Ibrahimkhalil, chimistul ("Hekayəti-Molla Ibrahimxəlil Kimyagər")Povestea domnului Jordan și a dervișului Mastali-Șah ("Hekayəti Müsyö Jordan və Dərviș Məstəli Șah")
Un altă mare realizare a lui Akhundov o constituie trecerea de la alfabetul arab la cel latin dar cu unele caractere suplimentare care să satisfacă fonetica limbii azere .
Reforma a fost începută în 1850 și s-a continuat cu mai multe versiuni, iar scrierea actuală se bazează pe o a treia astfel de versiune.
Akhundov consideră arta ca factor al progresului social.
Protestul social, pe care îl exprimă în opera sa, conduce la ideea lichidării feudalismului chiar prin violență.
Note
Bibliografie
Danțiș, Gabriela - Scriitori străini , Editura Științifică și Enciclopedică București, 1981
