După terminarea facultății, timp de cinci ani (1977-1982) lucrează ca inginer în industria chimică, abordând aspecte de raționalizarea fluxurilor tehnologice și economia de energie. În acest context a participat la proiecte de utilizare a energie solare folosind captatoare solare, la proiectarea unei centrale termice solare și la realizarea unui heliometru pneumatic (1975-77), precum și la realizarea de aplicații în acest domeniu - proiectarea și realizarea unei stații pilot de deshidratare și uscare a fructelor și legumelor (1978).
Ulterior (1982-1989), a lucrat în domeniul energiei nucleare, participând la analiza solicitărilor mecanice în diferite subansambluri ale utilajelor dinamice și statice aflate în dotarea centralei nucleare de la Cernavodă.
În perioada (2008-2009) a participat la proiectarea și realizarea primei clădiri pasive de mari dimensiuni din România.[2][3][4]
Activitatea didactică
Își desfășoară cariera didactică în cadrul Colectivului de termotehnică al Departamentului "Termotehnică, Motoare, Echipamente Termice și Frigorifice" din cadrul Facultății de Inginerie Mecanică și Mecatronică.[5]
În perioada 2012-2016 a fost director al Școlii Doctorale de Inginerie Mecanică a Universității Politehnica din București.[6] Activitatea didactică și de îndrumare a cercetării științifice cu studenții se desfășoară în domenii precum: termotehnică și mașini termice, transfer termic, control optimal în ingineria proceselor termice, procese avansate de transfer.
Recunoaștere
În cadrul Adunării Generale din 24 noiembrie 2017, prof. univ. dr. ing. Viorel Bădescu a fost ales membru titular al Academiei Române, în cadrul Secției de Științe Tehnice.[7]
