S-a născut în familia medicului veterinar Dumitru Isbășescu și al soției sale, Filofteia (n. Stîlpeanu). A absolvit Colegiul „Sf. Sava” din București (1932) și Facultățile de Litere și Drept ale Universității din București (ambele în 1936).[3] A obținut în 1939 titlul de doctor în filologie germană (specializare în literatură medievală) la Universitatea din Tübingen, cu teza Minne und Liebe. Ein Beitrag zür minnesungerischen Begriffsdeutung und Terminologie.[3] A urmat ulterior o carieră universitară la București,[3] ajungând șeful catedrei de limbă și literatură germană la Facultatea de Limbi Germanice a Universității București (1976-1984).[4]
A elaborat Istoria literaturii germane de la origini până în prezent (Editura Știintifică, București, 1968), un studiu prestigios al literaturii germane.[3] A fost primul român distins cu Medalia de aur „Goethe” a Institutului Goethe din München (1970), ca o recunoaștere a unei opere erudite și vaste de germanist.[2]
Fiica lui a fost Cristina Hăulică (1941-2013), profesoară universitară de limba și literatura spaniolă la Facultatea de Litere a Universității din București și timp de un deceniu la Universitatea Marne-la-Vallée (Paris), reputată hispanistă, autoare de dicționare româno-spaniole și spaniolo-române, traducătoare din limbile spaniolă și franceză și soția criticului de artă Dan Hăulică.[2]
Afilieri
Germanistul Mihai Isbășescu a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1955), membru corespondent al Institut für Deutsche Sprache din Mannheim,[3] membru al Internationale Vereinigung für Germanische Sprach- und Literaturwissenschaft și al Gesellschaft der Germanisten Rumäniens și a făcut parte, de asemenea, din Societatea internațională „Faust-Gesellschaft” (1964).[3]
Premii
„Preis der jungen Germanisten des Goethe-Instituts” (1941, München),
Theun de Vries, O stafie umblă prin Europa, ESPLA, București, 1957;
Richard Petzold, Robert Schumann. Viața în imagini, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din RPR, București, 1960;
Harry Sichrovsky, India își șterge lacrimile, Editura Tineretului, București, 1962;
Mihail Alpatov, Istoria artei, vol. 1: Arta lumii vechi și a evului mediu, în colab. cu Bruno Colbert, Editura Meridiane, București, 1962-1967;
Rosemarie Schuder, Fiul vrăjitoarei: roman despre Johannes Kepler, Editura pentru Literatură Universală, București, 1964;
Dieter Noll, Aventurile lui Werner Holt, I Romanul unei adolescențe, ELU, București, 1965;
Heinar Kipphardt, Cazul Robert Oppenheimer, Teatrul Bulandra, București, 1966;
Heinrich Böll, Partida de biliard de la ora 9 1/2, ELU, București, 1966 (altă ed., Partida de biliard de la ora nouă și jumătate, Editura Polirom, Iași, 2008);
***, Proza austriacă modernă, ELU, București, 1966 (în colaborare);
