Mihai Caraman

Date personale
Mihai Caraman
Născut	11 noiembrie 1928 Oancea, Galați, România
Decedat	25 iulie 2024 (95 de ani) București, România
Cetățenie	România
Ocupație	spion
Limbi vorbite	limba română
Modifică date / text

Mihail Caraman, cunoscut sub numele de Mihai Caraman (n. 11 noiembrie 1928, Oancea, Galați, România – d. 25 iulie 2024, București, România) a fost un general român de securitate care a îndeplinit funcția de director al Serviciului de Informații Externe în perioada 1990-1992.

Biografie

Mihai Caraman s-a născut la data de 11 noiembrie 1928, în comuna Oancea, județul Covurlui. În 1935 a intrat în școala primară din Cahul pe care a absolvit-o în 1939.^[1] În același an, ca elev în clasa I de liceu, a devenit membru al Străjii Țării.

În vara anului 1940, ca o consecință a ultimatumului sovietic, Basarabia a fost ocupată, iar circa 220.000 de persoane s-au refugiat în România. Printre aceștia și familia lui Mihai Caraman care s-a stabilit la Brăila. Aici și-a continuat studiile la Liceul „Nicolae Bălcescu”.^[2]

În anul următor, ca urmare a eliberării Basarabiei, o bună parte din refugiați s-au întors la caselele lor. Anii III și IV de liceu i-a urmat la Cahul, iar ultima clasă de liceu a fost urmată la Liceul „Sf. Dumitru” din Ismail.

Ca urmare a ofensivei sovietice, familia lui Mihai Caraman s-a refugiat din nou în vara anului 1944, în România, fiind repartizată în Dumbrăveni, județul Sibiu. În toamna anului 1944 începea clasa a VI-a la Liceul Teoretic „Timotei Cipariu” din Dumbrăveni.^[3]

A fost ofițer în cadrul Direcția de Informații Externe a Securității Statului.

În perioada 1958-1968, în calitate de șef al rezidenței de spionaj din Paris, a organizat și condus așa-numita „Rețea Caraman”, care a reușit să sustragă și să aducă în țară unele documente din Cartierul General al NATO, provocând daune grele Alianței Nord-Atlantice. Asupra lui Mihai Caraman a planat bănuiala că ar fi lucrat și pentru KGB, deoarece a fost singurul ofițer al Securității decorat de KGB pentru rezultate excepționale împotriva NATO.^[4]

În 1968, o parte dintre agenții recrutați de Caraman au fost deconspirați, iar ofițerul român a fost retras în țară, unde a deținut mai multe funcții de comandă în structurile de spionaj devenind și șeful diviziei de contrainformații de la Direcția de Informații Externe.

După fuga generalului Ion Mihai Pacepa în SUA, din 1978, Mihai Caraman a fost detașat în funcții neimportante și, în final, în 1979 a fost trecut în rezervă.

După evenimentele din decembrie 1989, la data de 18 ianuarie 1990 generalul Caraman a fost reactivat și a fost numit în funcția de adjunct al ministrului apărării naționale și comandant al Centrului de Informații Externe, centru care a devenit la 13 decembrie 1990 Serviciul de Informații Externe.

La scurt timp, generalul Gheorghe Moga (cel care a găsit legătura dintre Caraman și KGB) a murit subit, în imprejurări neelucidate nici azi.^[4] Câteva luni mai târziu a dispărut și generalul Nicolae Doicaru care (împușcat la o vânătoare cu un glonț, deși toți participanții aveau doar alice), ca prim adjunct al ministrului de Interne, fusese însărcinat cu supravegherea informativa a lui Caraman.^[4]

În anul 1992, Manfred Wörner, secretarul general al NATO, a anunțat că nu va vizita Bucureștiul atât timp cât Caraman va conduce SIE, deoarece considera că o persoană care a spionat împotriva NATO este incompatibilă cu funcția de șef al serviciului de spionaj al unei țări care făcea demersuri de aderare la NATO.

Ca urmare a acestui "ultimatum", la 22 aprilie 1992 președintele Ion Iliescu a aprobat „cererea” lui Caraman de a se pensiona și l-a avansat la gradul de general-colonel.

Critici

În aprilie 2007, Ioan Talpeș, fost șef al DIE, l-a acuzat pe Caraman că ar avea o legătură cu omul de afaceri Dinu Patriciu.^[5]

Vezi și

Note

^ Florian Banu, Mihai Caraman: un spion român în Războiul Rece, Corint Books, București, 2019, p. 54
^ Florian Banu, Mihai Caraman: un spion român în Războiul Rece, Corint Books, București, 2019, p. 61
^ Florian Banu, Mihai Caraman: un spion român în Războiul Rece, Corint Books, București, 2019, p. 66
^ ^a ^b ^c PACEPA: CEAUȘESCU a ordonat ca "PORCU” să fie trecut în rezervă, dar sa aibă microfoane și în pantofi. Vezi ce mare SPION al KGB era "PORCU”, 5 septembrie 2016, Roland Cătălin Pena, Evenimentul zilei, accesat la 8 septembrie 2016
^ Ioan Talpes: Exista o relatie Mihai Caraman-Dinu Patriciu Arhivat în 14 septembrie 2016, la Wayback Machine., 24 aprilie 2007, RL Online, România liberă, accesat la 8 septembrie 2016