Acest articol este generat integral pe baza informațiilor din articolul 2020 și este actualizat periodic de un robot. Editările făcute în articol vor fi șterse la următoarea actualizare! Dacă doriți să faceți modificări, editați articolul-sursă.
2 martie: Vaticanul deschide pentru istorici arhivele secrete ale lui Papa Pius al XII-lea din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care a fost acuzat în mai multe rânduri că a preferat să închidă ochii la atrocitățile comise de naziști față de evrei.[1]
8 martie: Pentru a limita epidemia de coronavirus, România interzice evenimentele cu peste 1000 de participanți. În țară se înregistrează 15 cazuri de coronavirus, dintre care 5 pacienți au fost declarați vindecați și externați.[2]
9 martie: Premierul Ludovic Orban anunță că toate școlile din România vor fi închise în perioada 11-22 martie, cu posibilitatea de prelungire a măsurii.
10 martie: Italia intră în prima zi de carantină la nivel național, după ce numărul celor infectați ajunge la 9.172, iar numărul deceselor la 463.[3][4]
13 martie: Organizația Mondială a Sănătății (OMS) anunță oficial depășirea pragului de 5.000 de decese la nivel mondial din cauza coronavirusului. „Europa este în prezent epicentrul pandemiei de Covid-19” a declarat directorul OMS.[7]
14 martie: Reunit într-o sesiune extraordinară, Parlamentul a învestit Guvernul Orban 2 cu 286 de voturi „pentru”, 23 de voturi „împotrivă” și o abținere.[8]
14 martie: România a depășit pragul de 100 de persoane infectate cu coronavirus și intră în scenariul al treilea din lupta împotriva coronavirusului (101-2000 cazuri). Printre măsuri se numără restricționarea adunărilor publice cu mai mult de 50 de persoane, spitalele de boli infecțioase nu vor mai trata decât pentru Covid-19, vor fi aduși medici suplimentari, noi restricții în ceea ce privește circulația, etc.[9][10]
De la stânga la dreapta: Rafturile golite ale unui supermarket din Australia; Videoconferința desfășurată de cabinetul guvernului spaniol; Transportarea pacienților în Italia; Pacienți spitalizați la un spital din Teheran.
14 martie: Președintele Klaus Iohannis anunță că România va intra în stare de urgență începând de luni, 16 martie.[11]
14 martie: Spania plasează oficial întreaga țară în carantină cvasi-totală timp de două săptămâni după ce a declarat stare de urgență cu o zi mai înainte.[12]
14 martie: Guvernul francez închide restaurante, baruri și magazine din toată țara din cauza pandemiei COVID-19. Farmaciile, magazinele alimentare și băncile rămân deschise.[13]
16 martie: Piețele asiatice scad substanțial, iar piețele europene se deschid cu pierderi uriașe.[14]
16 martie: În încercarea de a frâna propagarea pandemiei de coronavirus tot mai multe state iau măsuri: unele țări își închid granițele total (Spania),[15] altele doar cu țările vecine (Germania),[16] iar altele închid granițele pentru cetățenii străini (Ungaria, Canada, Rusia).[17][18] Se cere populației să restricționeze deplasările neesențiale; multe țări au închis școlile, iar unele state au suspendat sau au limitat transportul public.[19] S-au anulat sau amânat evenimente sportive, culturale, sociale. S-a declarat stare de urgență în mai multe țări (SUA, Spania, Italia, Slovacia, Ungaria, Cehia, România, Bulgaria, Finlanda, Elveția).[20]
17 martie: Liderii Uniunii Europene au închis frontierele externe al UE și spațiul Schengen timp de cel puțin 30 de zile.[21]
17 martie: Autoritățile române anunță suspendarea activității restaurantelor, barurilor și cafenelelor, fiind permise doar servicii de tip „drive-in” sau „livrare la client”.
18 martie: Peste 850 de milioane de studenți nu frecventează școala din cauza pandemiei coronavirusului, potrivit UNESCO.[22]
20 martie: Numărul total de decese de COVID-19 depășește 10.000, iar numărul total de persoane infectate ajunge la un sfert de milion.[24]
22 martie: Armata americană a anunțat că a testat cu succes, cu o zi în urmă, prototipul unei rachete hipersonice. Pentagonul a specificat „prototipul a zburat cu o viteză hipersonică - de peste cinci ori viteza sunetului - și a atins ținta desemnată”. Rusia și China dețin deja astfel de arme.[25][26]
22 martie: România raportează primele două decese de COVID-19 și 433 de persoane infectate.[27]
24 martie: Președintele Klaus Iohannis anunță introducerea carantinei totale în România începând cu 25 martie. Practic ieșirea din casă va fi permisă doar pentru a merge la serviciu sau pentru cumpărături de alimente.[29]
25 martie: Spania, cu 3.434 de decese din cauza coronavirusului, devine a doua țară, după Italia, care a depășit China în ceea ce privește numărul deceselor din cauza COVID-19.[30]
25 martie: Guvernul de coaliție din Kosovo a fost demis printr-o moțiune de cenzură, punctul culminant al luptelor interne pentru putere care privează teritoriul sărac de conducere în plină pandemie de coronavirus.
29 martie: Numărul total de decese de COVID-19 depășește 30.000, iar numărul total de persoane infectate ajunge la peste 663.000.[33]
30 martie: Muzeul Singer din orașul Laren, Țările de Jos, anunță că tabloul „Lentetuin” pictat de Vincent van Gogh, o pictură din 1884 ce prezintă grădina casei parohiale din Neunen, a fost furat în timp ce muzeul era închis din cauza pandemiei de coronavirus.[34]
30 martie: Ca urmare a faptului că din cele 2.109 cazuri confirmate cu coronavirus în România, 593 sunt în Suceava, autoritățile decid ca municipiul Suceava și opt comune limitrofe să intre în carantină totală, toate căile de acces în localități urmând să fie securizate de Armată și Poliție.[35]
24 martie: Albert Uderzo, 92 ani, desenator și scenarist de benzi desenate francez, creatorul benzii desenate Asterix, alături de René Goscinny (n. 1927)
25 martie: Paul Goma, 84 ani, scriitor român, refugiat politic la Paris, anticomunist, liderul Mișcării pentru drepturile omului din 1977 în România (n. 1935)
25 martie: Horia Stoicanu, 70 ani, compozitor, textier, solist vocal și instrumentist (chitară) român (n. 1949)
