PROFILBARU.COM

Mango
Valori nutritive pentru 100 g
Energie	250 kJ (60 kcal)
Carbohidrați	15 g
- Zahăr	13.7
- Fibre alimentare	1.6 g
Grăsimi	0.38 g
Proteine	0.82 g
Vitamina A echiv.	54 μg (7%)
- betacarotenă	640 μg (6%)
- lutein și zeaxanthin	23 μg
Tiamină (vit. B1)	0.028 mg (2%)
Riboflavină (vit. B2)	0.038 mg (3%)
Niacină (vit. B3)	0.669 mg (4%)
Acid pantotenic (B5)	0.197 mg (4%)
Vitamina B6	0.119 mg (9%)
Acid folic (vit. B9)	43 μg (11%)
Choline	7.6 mg (2%)
Vitamina C	36.4 mg (44%)
Vitamina E	0.9 mg (6%)
Vitamina K	4.2 μg (4%)
Calciu	11 mg (1%)
Fier	0.16 mg (1%)
Magneziu	10 mg (3%)
Mangan	0.063 mg (3%)
Fosfor	14 mg (2%)
Potasiu	168 mg (4%)
Sodiu	1 mg (0%)
Zinc	0.09 mg (1%)
	Link to USDA Database entry; Procentele din paranteze sunt în funcție ; de recomandările americane pentru adulți.; Sursa: USDA Nutrient Database

Stare de conservare
Mangifera indica

date insuficiente^[1]
Clasificare științifică
Supradomeniu	Biota
Supraregn	Eukaryota
Regn	Plantae
Subregn	Viridiplantae
Infraregn	Streptophyta
Diviziune	Tracheophytes
Subdiviziune	Spermatophytes
Ordin	Sapindales
Familie	Anacardiaceae
Gen	Mangifera
Nume binomial
Mangifera indica^[2]
L., 1753
Modifică date / text

Manghierul (Mangifera indica) este un arbore fructifer aparținând genului Mangifera, care constă din numeroase specii aparținând familiei Anacardiaceae. Arborele se pare că provine din Asia de Est, Myanmar, Assuma.^[3] , este un arbore mare stufos, veșnic verde. Mango este fruct național în India, Pakistan și Filipine și este considerat un fruct sacru. Fructul de mango este foarte dulce și aromat, când este copt coaja are o culoare portocalie - roșiatică. Principiile active ale fructului mango: bogat în fibre, antioxidanți, vitaminele A, C, E, B6, K, în Cu, are 17 aminoacizi, Omega 3 și 6, zinc, pectine, amidon.

Etimologie

Se presupune că numele de „mango” provine de la Malayalam manga, terminologie împrumutată în portugheză în secolul al XVI-lea; din portugheză a trecut în limba engleză.

Producție și consum

Mango se foloseșc crud în salate, conservate sunt adăugate în deserturi, sosuri, mâncăruri cu carne; nectar, uscate - în bucătăria asiatică se folosesc ca un condiment. Din pulpa mango se prepară: jeleuri, înghețate, gemuri.

Fructele necoapte se păstrează în pungi de hârtie la temperatura camerei, iar cele coapte la frigider, miezul de mango se păstrează bine în pungi la congelator, feliile uscate se mănâncă precum chipsurile.

Producția mondială de mango pe ani
An	Mii de tone
1965	11 486
1970	12 030
1975	12 768
1980	14 420
1985	16 545
1990	17 051
1995	22 446
2000	24 888
2005	31 203
2006	33 434
2007	34 456
2008	34 994
2009	35 124

Topul producătorilor de mango, 2011
Țara	Producție în milioane de tone
India	~ 15,19
China	~ 4,35
Thailanda	~ 2,60
Indonezia	~ 2,13
Pakistan	~ 1,89
Mexic	~ 1,83
Brazilia	~ 1,19
Bangladesh	~ 0,89
Nigeria	~ 0,85
Filipine	~ 0,80
Total global	~ 38,95
Sursa: UN FAOSTAT Arhivat în 19 iunie 2012, la Wayback Machine. ^[4]

Manghier în Kerala, India

Referințe

^ The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)
^ Species Plantarum. Ediția I-a, vol. I[*], p. 200 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ „ORIGIN: Common mango (Mangifera indica L”. Arhivat din original la 29 ianuarie 2012. Accesat în 23 august 2014.
^ „Statistics from: Food And Agricultural Organization of United Nations: Economic And Social Department: The Statistical Division”. UN Food and Agriculture Organization Corporate Statistical Database. Arhivat din original la 19 iunie 2012. Accesat în 23 august 2014.

Bibliografie

Ensminger, Audrey H.; et al. (1995). The Concise Encyclopedia of Foods & Nutrition. CRC Press. p. 651. ISBN 0-8493-4455-7.
Litz, Richard E. (editor, 2009). The Mango: Botany, Production and Uses. 2nd edition. CABI. ISBN 978-1-84593-489-7
Susser, Allen (2001). The Great Mango Book: A Guide with Recipes. Ten Speed Press. ISBN 978-1-58008-204-4