Magnus, duce de Holstein

Magnus, duce de Holstein
Date personale
Născut	26 august 1540 Copenhaga, amtul Copenhaga^⁠(d), Danemarca
Decedat	28 martie 1583 (42 de ani)[1] Piltene^⁠(d), Ducatul Curlandei și Semigaliei, Polonia-Lituania
Înmormântat	Piltene[*][[Piltene (city in Latvia)|​]] catedrala din Roskilde
Părinți	Christian al III-lea al Danemarcei Dorothea de Saxa-Lauenburg
Frați și surori	Dorothea a Danemarcei, Ducesă de Brunswick-Lüneburg Anna a Danemarcei Frederic al II-lea al Danemarcei Hans den Yngre[*][[Hans den Yngre (Duke of Schleswig-Holstein-Sonderburg)|​]]
Căsătorit cu	Maria Vladimirovna of Staritsa[*][[Maria Vladimirovna of Staritsa (Queen of Livonia)|​]] (din 1573)
Copii	Maria de Oldenburg[*]​[2] Eudoxia de Oldenburg[*]​[2]
Religie	Biserica Catolică
Apartenență nobiliară
Titluri	prinț principe-episcop
Familie nobiliară	Casa de Oldenburg
Administrator diocezan[*]​
Domnie	1560 – secolul al XVI-lea
Modifică date / text

Magnus al Danemarcei sau Magnus de Holstein (n. 26 august 1540, Copenhaga, amtul Copenhaga^⁠(d), Danemarca – d. 28 martie 1583, Piltene^⁠(d), Ducatul Curlandei și Semigaliei, Polonia-Lituania) a fost prinț al Danemarcei,^[3] duce de Holstein^⁠(d) și membru al casei de Oldenburg. Ca vasal al țarului Ivan al IV-lea al Rusiei, a fost, cu numele, rege al Livoniei între 1570 și 1578.^[4]

Tinerețea

Ducele Magnus s-a născut la Castelul din Copenhaga în 1540 ca al doilea fiu al regelui Christian al III-lea al Danemarcei și Norvegiei și al Dorotheei de Saxa-Lauenburg. La vârsta de 17 ani a fost trimis în Germania pentru a fi educat la diferite curți judecătorești germane. După moartea tatălui său în 1559, s-a întors în Danemarca pentru încoronarea fratelui său mai mare, regele Frederic al II-lea al Danemarcei.

În același an, principele-episcop de Ösel-Wiek și Curlanda^⁠(d) Johannes al V-lea von Munchhausen din Vechea Livonie și-a vândut pământurile regelui Frederic al II-lea în schimbul sumei de 30.000 taleri. Pentru a evita divizarea ereditară a domeniului său, regele Frederic al II-lea a dăruit acest teritoriu fratelui său mai mic Magnus cu condiția ca acesta să renunțe la drepturile sale de succesiune în ducatele de Schleswig și Holstein^⁠(d). În 1560, Magnus a debarcat cu o armată pe Saaremaa unde a fost ales imediat episcop de către canonicatul Catedralei^⁠(d).^[5]

Regele Livoniei

În timpul Războiului Livonian, la 10 iunie 1570, ducele Magnus a sosit la Moscova, unde a fost încoronat rege al Livoniei de către Ivan al IV-lea. Magnus a depus jurământ de vasalitate lui Ivan pe care l-a acceptat ca suzeran și a primit carta corespunzătoare pentru regatul vasal al Livoniei în ceea ce Ivan numea patrimoniul său. Tratatul dintre Magnus și Ivan al IV-lea a fost semnat de un opricinik^⁠(d) și de un membru al administrației zemskii, diacul^⁠(d) Vasili Șcelkalov^⁠(d). Teritoriile noului regat nu erau însă cucerite, dar chiar și așa Castelul Põltsamaa^⁠(d) a fost proclamat viitoarea reședință oficială a regelui.^[6]

Noul rege încoronat Magnus al Livoniei a părăsit Moscova cu 20.000 de soldați ruși cu intenția de a cuceri Revalul controlat de suedezi. Speranța lui Ivan de a primi sprijinul lui Frederic al II-lea al Danemarcei, fratele mai mare al lui Magnus, a fost deșartă. Până la sfârșitul lunii martie 1571, Magnus a renunțat la lupta pentru Reval și a abandonat asediul.^[3][7]

În 1577, după ce a pierdut favorurile lui Ivan și nu a primit niciun sprijin de la fratele său, Magnus a cerut nobilimii livoniene să se unească în spatele lui într-o luptă împotriva ocupației străine. A fost atacat de forțele lui Ivan și luat prizonier. La eliberare, el a renunțat la titlul său regal. Magnus a renunțat la drepturile la tron în favoarea lui Ștefan Báthory.^[8]

Magnus și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții la castelul Pilten^⁠(d) din Episcopia Curlandei^⁠(d), unde a murit ca rentier al coroanei poloneze^⁠(d).^[9]

În 1662, trupul lui Magnus a fost returnat în Danemarca și a fost reînhumat în Catedrala Roskilde.^[10]

Soția și copiii

La 12 aprilie 1574, s-a căsătorit cu Maria Vladimirovna din Starița^⁠(d), fiica lui Vladimir^⁠(d), cneaz de Starița. Printre copiii săi s-au numărat:

• Maria de Oldenburg (c. iulie 1580 – c. 1597)
• Eudoxia de Oldenburg (c. 1581 – c. 1588)

Origine

16. Theodoric, conte de Oldenburg^⁠(d)

8. Christian I al Danemarcei

17. Helvig de Schauenburg^⁠(d)

4. Frederick I al Danemarcei

18. Ioan, margraf de Brandenburg-Kulmbach^⁠(d)

9. Dorothea de Brandenburg

19. Barbara de Saxa-Wittenberg^⁠(d)

2. Christian al III-lea al Danemarcei

20. Albrecht al III-lea, elector de Brandenburg^⁠(d)

10. Ioan Cicero, elector de Brandenburg^⁠(d)

21. Margareta de Baden^⁠(d)

5. Anna de Brandenburg^⁠(d)

22. Wilhelm al III-lea, duce de Luxemburg^⁠(d)

11. Margareta a Turingiei^⁠(d)

23. Anna, ducesă de Luxemburg

1. Magnus al Danemarcei, rege al Livoniei

24. Bernhard al II-lea, duce de Saxa-Lauenburg^⁠(d)

12. Ioan al V-lea, duce de Saxa-Lauenburg^⁠(d)

25. Adelheid de Pomerania

6. Magnus I, duce de Saxa-Lauenburg^⁠(d)

26. Frederick al II-lea, elector de Brandenburg^⁠(d)

13. Dorothea de Brandenburg^⁠(d)

27. Ecaterina a Saxoniei^⁠(d)

3. Dorothea de Saxa-Lauenburg

28. Wilhelm al IV-lea, duce de Brunswick-Lüneburg^⁠(d)

14. Henric al IV-lea, duce de Brunswick-Lüneburg^⁠(d)

29. Elisabeta de Stolberg-Wernigerode

7. Ecaterina de Brunswick-Wolfenbüttel^⁠(d)

30. Eric al II-lea, duce de Pomerania^⁠(d)

15. Ecaterina de Pomerania-Wolgast^⁠(d)

31. Sofia de Pomerania-Stargard

Note

1. Magnus Oldenburg, King of Livonia, The Peerage, accesat în 9 octombrie 2017 
2. ^ The Peerage 
3. ^ Jaques, Tony (2007). Dictionary of Battles and Sieges. Greenwood Publishing Group. p. 849. ISBN 978-0-313-33536-5. 
4. Goodrich, S. C. (2008). „Early Russian History”. A Pictorial History of England. BiblioBazaar, LLC. p. 150. ISBN 978-0-554-73173-5. 
5. Eastern Europe: An Introduction to the People, Lands, and Culture, By Richard C. Frucht; ISBN: 1-57607-800-0; p.70
6. Viirand, Tiiu (2004). Estonia. Cultural Tourism. Kunst Publishers. pp. 82–84. ISBN 9949-407-18-4. 
7. Ivan the Terrible By Isabel De Madariaga ISBN: 0-300-11973-9
8. War and Peace in the Baltic, 1560–1790 By Stewart Philip Oakley ISBN: 0-415-02472-2
9. Lockhart, Paul Douglas (1 ianuarie 2004). Frederik II and the Protestant Cause: Denmark's Role in the Wars of Religion, 1559-1596. BRILL. ISBN 9004137904. 
10. Kønigsfeldt, Johannes Peter Frederik; Danske historiske forening (1856). Genealogisk-historiske tabeller over de nordiske rigers kongeslægter (în daneză). B. Lunos bogtrykkeri. p. 52. 

Legături externe

• Războaiele Livoniene, de Kara Broughton
• Die Münzen von Herzog Magnus