Louis Abel-Truchet

Louis Abel-Truchet
Date personale
Născut	29 decembrie 1857[1][2][3][4][5] Versailles, Seine-et-Oise, Franța[6]
Decedat	9 septembrie 1918 (60 de ani)[1][4][3][7][8] Auxerre, Bourgogne, Franța[9]
Căsătorit cu	Julia Abel-Truchet[*][[Julia Abel-Truchet (French painter (1867-1935))|​]]
Cetățenie	Franța[10]
Ocupație	pictor designer litograf[*]​ grafician[*]​ aquafortist[*]​
Limbi vorbite	limba franceză[7]
Activitate
Studii	Academia Julian
Pregătire	Jean-Joseph Benjamin-Constant[*][[Jean-Joseph Benjamin-Constant (French painter (1845–1902))|​]]
Mișcare artistică	Belle Époque
Opere importante	Q17496160[*]​, Q17496186[*]​
Semnătură
Modifică date / text

Afiș pentru calea ferată Bône-Guelma, Tunisia

Festa del Redentore, Veneția

Louis Abel-Truchet (n. 29 decembrie 1857, Versailles, Seine-et-Oise, Franța – d. 9 septembrie 1918, Auxerre, Bourgogne, Franța) a fost un pictor și realizator de postere francez. Era cunoscut pentru realizarea de peisaje, scene de gen și reprezentări ale vieții de noapte pariziene.

Biografie

A fost elev al lui Jean-Joseph Benjamin-Constant^⁠(d) și Jules Lefebvre^⁠(d) la Académie Julian. Prima sa expoziție a avut loc în 1891. A fost unul dintre primii expozanți la Salon d'Automne^⁠(d) în 1903. El și Louis Vallet au creat „Société des humoristes” în 1907.

În 1910, a devenit membru al Société Nationale des Beaux-Arts. În anul următor, a fost numit Cavaler în Legiunea de Onoare.^[11]

Pe lângă lucrările sale artistice, el a creat modele pentru festivități publice, în special pentru satiricul Vachalcades din 1896 și 1897 și a proiectat platformele pentru Cabaret des Quat'z'Arts^⁠(d).

În timpul Primului Război Mondial, a fost voluntar cu gradul de locotenent în Primul regiment de geniu. Armata i-a utilizat abilitățile de pictor numindu-l ca asistent al lui Guirand de Scevola^⁠(d), șeful diviziei de camuflaj nou creată. Inițial a lucrat la Paris, ajutând la organizarea atelierului central. În acest timp, a continuat să lucreze ca artist, desenând caricaturi pentru Le Petit Journal.

Cu puțin timp înainte de sfârșitul războiului, a fost rănit și a murit la un spital militar din Auxerre. În 1919, lucrările sale au făcut parte dintr-o expoziție la Salon d'Automne, în onoarea artiștilor care au murit în război.

După moartea sa, văduva sa, pictorița Julia Abel-Truchet, a preluat atelierul său din Montmartre și a devenit portretistă.^[12]

Lucrările sale pot fi văzute la Musée Gallé-Juillet, Muzeul Grenoble, Muzeul de artă modernă André-Malraux, Muzeul Carnavalet și Musée des Beaux-Arts de Pau. O stradă din arondismentul 17 din Paris poartă numele lui.

Referințe

1. ^ Louis Abel-Truchet, GeneaStar 
2. Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015 
3. ^ Louis Abel-Truchet (în engleză), RKDartists 
4. ^ Allgemeines Künstlerlexikon Online, accesat în 7 august 2024 
5. Louis ABEL-TRUCHET, Le Delarge 
6. „Louis Abel-Truchet”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 19 decembrie 2014 
7. ^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015 
8. Louis Abel-Truchet (în engleză), Benezit Dictionary of Artists 
9. „Louis Abel-Truchet”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 1 ianuarie 2015 
10. Museum of Modern Art online collection, accesat în 4 decembrie 2019 
11. Documentation @ the Base Leonore
12. André Roussard, Dictionnaire des peintres à Montmartre, Paris, 1999, pg. 23 ISBN: 978-2-951360-10-5

Lectură suplimentară

• Cécile Coutin, Tromper l'ennemi : l'invention du camouflage moderne en 1914-1918, Éditions Pierre de Taillac, 2012ISBN: 978-2-364-45062-2

Legături externe

• Mai multe lucrări de Abel-Truchet @ ArtNet
• Afișe de Abel-Truchet @ Gallica