PROFILBARU.COM

Lot (în trecut și Loth) este o unitate de masă care a fost folosită în principal în teritoriile germane și în Scandinavia.

Această unitate de măsură a fost înlocuită în sistemul metric cu gramul astfel: în Imperiul German în 1868/1869/1872, în Austria în 1871/1876 și în Elveția în 1875/1877.

Totuși la începutul secolului al XX-lea această unitate de măsură a fost încă folosită în rețetele culinare.^[1] Ca regulă descriptivă, imprecisă, un lot este aproximativ echivalent cu o „linguriță plină”.^[2]

Vechiul lot

În trecut în Germania, Austria și Elveția se aplica în mod tradițional următorul sistem de greutate:

¹⁄₃₂ livră (comercială) = 1 lot = 16 x greutatea unui pfenig = 32 x greutatea unui heller

În funcție de modul de definire a livrei, un lot avea mase diferite în diferite state germane și în diferite perioade de timp, variind între 14 g și 18 g. Câteva exemple:

14,606 g înainte de mai 1856 în Prusia, Anhalt, Hesse, Homburg, Frankfurt pe Main, Lippe-Detmold, Schaumburg-Lippe, Mecklenburg-Strelitz, Nassau, Reuss, Saxonia, Saxonia-Altenburg, Saxonia-Coburg, Saxonia-Gotha, Saxonia-Weimar, Schwarzburg-Rudolstadt, Schwarzburg-Sondershausen, Waldeck și Württemberg
15,1 g în Mecklenburg-Schwerin
15,2 g în Luebeck
15,6 g în Baden, Bremen și Marele Ducat de Hesse
15 ⁵⁄₈ = 15,625 g în Württemberg ^[3]
15,9 g în Saxa-Meiningen
17,5 g în Austria
17,6 g în Bavaria

Noul lot (lot vamal, lot poștal)

Regatul Prusiei pe 27 mai 1856 a promulgat legea „greutății generale în întreaga țară” pentru toată uniunea vamală germană care a redefinit greutățile astfel:

1 livră = 0,5 kg
¹⁄₃₀ livră = 1 lot

1 lot corespundea cu 16,666 g și în același timp unui Vereinsthaler (talerul uniunii vamale).

În tabelele de comparație a valorilor unităților de măsură vechi cu cele noi care purtau aceleași nume, un lot folosit în Prusia înainte de 1856 (ca dealtfel și alte unități de măsură) a primit prefixul „vechi”, iar celui nou i s-a adăugat prefixul „nou” sau „vamal”. Din 1858 poșta a numit această unitate de măsură „lot poștal”.^[4]^[5]

În afară de Prusia, aceaste denumiri ale unităților de greutate se aplica și în Anhalt, Mecklenburg-Schwerin, Mecklenburg-Strelitz, Saxonia și Turingia.^[6]

Pe de altă parte, în același timp în nord-vestul Germaniei sistemul de unități a fost mai strâns aliniat cu sistemul metric. În Braunschweig, Bremen, Hamburg, Hanovra, Lübeck, Oldenburg și Schaumburg-Lippe, lot-ul a fost folosit reprezenta a zecea parte din livra vamală (adică 50 g).^[6] În celelalte landuri livra era definită ca 32 de lot.^[6]

În Austria și Bavaria a existat uneori un „lot metric” de 10 g (abrogat prin lege în 1888). În Austria, Republica Cehă și Polonia, lot-ul există și în prezent ca decagram.

De asemenea, lot-ul a reprezentat o unitate de măsură franceză pentru volumul lichidelor care a fost folosită în regiunea din jurul orașului Lille.

1 lot = 2,2613 litri ^[7]

Note

^ Margarete und Emma Doennig: Kochbuch. Selbstverlag der Kochschule der Ostpreußischen Haushaltungsschule, Königsberg 1911, p. 1.
^ Wolfgang Schneider: Das Lot-Gewicht bei Paracelsus., în: Peter Dilg, Guido Jüttner, Wolf-Dieter Müller-Jahncke, Paul Ulrich Unschuld (ed.): Perspektiven der Pharmaziegeschichte. Festschrift Rudolf Schmitz., Graz 1983, p. 329.
^ Die Maasse und Gewichte von Württemberg gegenüber den Metrischen des Deutschen Reiches.
^ Leopold Herzka: Der Bauratgeber. Handbuch für das gesamte Baugewerbe und seine Grenzgebiete. Springer-Verlag, 2013, ISBN 978-3-70919-993-0, S. 4.
^ Meyers Großes Konversations-Lexikon. (vol. 16), Leipzig 1908, p. 221.
^ ^a ^b ^c Allgemeine deutsche Real-Encyklopädie für die gebildeten Stände. Conversations-Lexikon., Konradin bis Mauer., Brockhaus, Leipzig 1866, pp. 567-568, de asemenea Loth (vol. 11): Occupation bis Prämie. Brockhaus, Leipzig 1867, p. 634, pentru livră (Pfund).
^ Jurende’s vaterländischer Pilger. Geschäfts- und Unterhaltungsbuch für alle Provinzen des österreichischen Kaiserstaates, allen Freunden der Kultur aus dem Lehr-, Wehr- und Nährstande, vorzüglich allen Natur- und Vaterlands-Freunden geweiht, vol. 21, Editura Winiker, Brünn 1834, p. 179.

Bibliografie

Königl. Württemb. Centralstelle für Gewerbe und Handel (ed.): Die Maasse und Gewichte von Württemberg gegenüber den Metrischen des Deutschen Reiches. Editura J. B. Metzler'schen Buchhandlung, Stuttgart 1871.

Wolfgang Trapp: Kleines Handbuch der Maße, Zahlen, Gewichte… Editura Phillip Reclam, Stuttgart 1992, ISBN 3-89836-198-5.
Walter Gellert î. a.: Kleine Enzyklopädie Natur. , Editura VEB Leipziger Druckhaus und Offizin Andersen Nexö Leipzig, 1962.
Johann Christian Gädicke: Berliner Ausrechner von kleinen zu großen Preisen… Ernst’sche Buchhandlung Quedlinburg, Berlin 1858.