Liviu Pop a fost membru al gărzii nationale din Gherla, medic și angajat diplomatic la Legația Română din Budapesta. Liviu Pop s-a născut la Cluj din părinții Simeon, funcționar de stat și soția Otilia născută la Man. Unul dintre bunicii materni, Nicolae Vlăduțiu, a deținut funcția de tribun militar în armata lui Avram Iancu. În 1921 s-a căsătorit cu Ana Boilă, împreună cu care nu a avut copii. A fost înmormântat în cimitirul din Cluj.
Studii
A urmat școala primară și liceul unitarian din Cluj. Bacalaureatul l-a obținut la liceul de stat din Gherla. Apoi a urmat cursurile Facultății de Medicină la Universitatea din Cluj (1910-1911), iar în 1915 a absolvit Facultatea de Medicină din Budapesta. Urmează timp de 3 ani cursuri de specializare în fiziologie, lucrând ca medic practicant. A fost medic asistent la Sanatoriul Elisabeta din Budapesta.[2]
Viața și activitatea
În toamna lui 1918 se întoarce de la Budapesta în Transilvania. Ajuns la Gherla, activează în cadrul Gărzilor Naționale. Colegiul electoral Gherla îl trimite ca delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. După război a îndeplinit funcția de consultant la Clinica Medicală I, secția de boli pulmonare. În paralel a lucrat ca medic șef la la sanatoriul Cosmuța și la cabinetul său medical privat. În perioada 1940-1944 a rămas în Cluj participând la rezistența anti-horthyistă în colectivul condus de către profesorul Emil Hațieganu și episcopii Iuliu Hossu și Nicolae Colan. În august-septembrie 1944 activitățile sale subversive au fost descoperite, fiind arestat de autoritățile horthyste. A fost internat la Clinica I de către doctorul Imre Hajnal scăpând, astfel, de execuție. A fost externat la 11 octombrie 1944, când Clujul a fost eliberat de trupele române. După război a activat ca medic radiolog al Clinicii nr. II sub conducerea profesorului Ion Goia.
A contribuit la organizarea sportului românesc din Ardeal, fiind unul dintre întemeietorii unor cluburi și organizații sportive.
Note
^Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003 p185
Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993 p.222
Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
Neamțu Gelu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
Lectură suplimentară
Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
