Lista stațiilor de metrou din București

Harta magistralelor active și în construcție ale metroului

Metroul din București este rețeaua de transport subteran din capitala României. Cu o lungime de 79,26 km și 63 de stații, sistemul asigură 20% din traficul de călători din oraș.^[1] Lista de mai jos cuprinde toate stațiile care sunt în serviciu pe liniile operate de Metrorex, în ordinea din rețea, grupate pe magistrale. Stațiile care aparțin atât de M1, cât și de M3 au fost puse, convențional, pe M1.^[2] Din listă au fost excluse stațiile planificate, acestea putând suferi schimbări de nume sau amplasament.

Stațiile mari, ce asigură legătura între diferitele magistrale poartă nume diferite (de exemplu Victoriei 1 și Victoriei 2). Pe harta oficială a rețelei, ele sunt desenate ca două stații diferite, cu o legătură între ele, deși în practică este vorba de o singură stație cu peroane la niveluri diferite.^[2] Există totuși și o excepție: Gara de Nord 1 și Gara de Nord 2 sunt două stații distincte. Pentru a trece din una în cealaltă, călătorii trebuie să iasă din rețea și să plătească un alt bilet. Din acest motiv, stația Basarab este folosită pentru a face legătura între magistralele 1 și 4.^[2] În această listă stațiile de corespondență sunt trecute separat pentru a separa informațiile importante (anul deschiderii, magistrala, imaginea etc.) și pentru a permite o sortare mai bună a listei.

Ocazional, cu prilejul unor evenimente precum finala Europa League de la București^[3], ziua Europei^[4] sau aniversarea a 100 de ani de la înființarea COSR^[5], numele unor stații au fost schimbate, în mod simbolic, pentru perioade mici de timp.

Stații

Poză	Nume [legendă 1]	Linii	Peron [legendă 2]	Localizare	Metodă de realizare [6][legendă 3]	Deschidere [7]	Arhitect	Note
	Dristor 2	M1	Un singur peron	Sectorul 3		1989		Trenurile care circulă pe M1 ajung la Dristor de două ori — traversând stația Dristor 1 între Mihai Bravu și Nicolae Grigorescu și având capătul în stația Dristor 2.[2]
	Piața Muncii	M1	Stânga	Sectorul 3		1989
	Piața Iancului	M1	Stânga	Sectorul 2		1989
	Obor	M1	Dreapta	Sectorul 2		1989		Stația a fost închisă în perioada 22 martie – 25 mai 2008 pentru lucrări la Pasajul Obor.[8]
	Ștefan cel Mare	M1	Stânga	Sectorul 2		1989
	Piața Victoriei 2	M1	Stânga	Sectorul 1	Acoperită	1987	Ion Podocea[9]	Obiective turistice: Muzeul Antipa, Parcul Kiseleff, Muzeul Țăranului Român, Muzeul de Geologie, Palatul Victoria[10]
	Gara de Nord 1	M1	Dreapta	Sectorul 1	Acoperită	1987	Viorica Curea, Mihaela Antip[11]	Obiective turistice: Gara de Nord, Monumentul Eroilor Ceferiști, Palatul C.F.R.[12] Nu este posibilă schimbarea liniei între M1 și M4 la Gara de Nord – pentru transbordare se folosește stația Basarab.[2]
	Basarab 1	M1	Dreapta	Sectorul 1	Acoperită	1992
	Crângași	M1	Stânga	Sectorul 6	Acoperită	1984	Georgeta Gabrea[13]
	Petrache Poenaru (2009 - Semănătoarea[14])	M1	Dreapta	Sectorul 6	Acoperită[15]	1979		Lângă stație se află depoul Ciurel
	Grozăvești	M1	Dreapta	Sectorul 6	Deschisă[15]	1979
	Eroilor 1	M1, M3	Dreapta, Stânga	Sectorul 5	Deschisă[15]	1979 (M1) 1983 (M3)		Obiective turistice: Opera Națională, Biserica Sf. Elefterie, Universitatea de Medicină, Facultatea de Medicină Veterinară[16]
	Izvor	M1, M3	Dreapta	Sectorul 5	Acoperită[15]	1979		Obiective turistice: Palatul Parlamentului, Parcul Cișmigiu[17]
	Piața Unirii 1	M1, M3	Stânga	Sectoarele 3, 4 și 5[18]	Acoperită[15]	1979	Gheorghe Beznilă[19]	Obiective turistice: Hanul lui Manuc, Centrul Vechi (partea de sud), Curtea Veche[20] Cu cele 2 părți ale sale este cea mai mare stație de metrou din București[21] și singura în care se poate intra din teritorii care aparțin unor sectoare diferite.
	Timpuri Noi (propus - Octavian Udriște)	M1, M3	Dreapta	Sectorul 4	Acoperită[15]	1979	Adriana Bunu[9]
	Mihai Bravu	M1, M3	Dreapta	Sectorul 3	Deschisă	1981
	Dristor 1	M1, M3	Stânga	Sectorul 3		1981	Ion Podocea[9]	Trenurile care circulă pe M1 ajung la Dristor de două ori — traversând stația Dristor 1 între Mihai Bravu și Nicolae Grigorescu și având capătul în stația Dristor 2.[2]
	Nicolae Grigorescu 1 (1990 - Leontin Sălăjan[7])	M1, M3	Stânga	Sectorul 3	Acoperită	1981
	Titan	M1	Stânga	Sectorul 3	Deschisă	1981	Ion Podocea[9]
	Costin Georgian (1992 - Muncii[22][23])	M1	Stânga	Sectorul 3	Deschisă	1981
	Republica	M1	Stânga	Sectorul 3	Deschisă	1981	Ion Podocea[9]	Stația este terminus pentru majoritatea garniturilor care circulă pe M1. Trenurile spre Pantelimon au o frecvență mai redusă.[24]
	Pantelimon (Antilopa )	M1	Un singur peron	Sectorul 3		1991		Stația dispune de o singură linie iar circulația trenurilor este restrânsă, stația Republica fiind capătul magistralei 1 pentru majoritatea garniturilor.[24]
	Tudor Arghezi	M2	Stânga	Sectorul 4	Stație de suprafață	2023
	Berceni (2009 - Depoul IMGB[14])	M2	Dreapta	Sectorul 4	Stație de suprafață	1986	Ion Marineci[25]	Lângă stație se află depoul Berceni.
	Dimitrie Leonida (2009 - IMGB[14])	M2	Dreapta	Sectorul 4	Deschisă	1986	Cătălin Stanciu[26]
	Apărătorii Patriei	M2	Dreapta	Sectorul 4	Deschisă	1986	Dorina Pătra[27]
	Piața Sudului	M2	Stânga	Sectorul 4	Deschisă	1986	Alexandru Panaitescu[28]
	Constantin Brâncoveanu	M2	Stânga	Sectorul 4		1988	Ion Podocea[9]
	Eroii Revoluției (1990 - Pieptănari[7])	M2	Stânga	Sectorul 4	Acoperită	1986	Bogdan Popovici, Doina Tănăsescu[29]
	Tineretului	M2	Stânga	Sectorul 4	Acoperită	1986	Clement Moldoveanu[30]
	Piața Unirii 2	M2	Stânga	Sectoarele 3, 4 și 5[18]	Acoperită	1986	Gheorghe Beznilă[31]	Obiective turistice: Hanul lui Manuc, Centrul Vechi (partea de sud), Curtea Veche[20] Cu cele 2 părți ale sale este cea mai mare stație de metrou din București[21] și singura în care se poate intra din teritorii care aparțin unor sectoare diferite.
	Universitate	M2	Stânga	Sectorul 3	Acoperită	1987	Victoria Radu[32]	Obiective turistice: Teatrul Național, Hotel Intercontinental, Palatul Suțu, Universitatea București, Piața Universității, Ateneul Român, Biblioteca Centrală Universitară[33]
	Piața Romană	M2	Dreapta	Sectorul 1	Acoperită	1988	Adriana Bunu[9]	Obiective turistice: Academia de Studii Economice, Hotel Sheraton [34] Peroanele sunt ușor decalate și foarte înguste, soluția constructivă impunând realizarea unor ziduri groase cu puține deschideri.[35]
	Piața Victoriei 1	M2	Dreapta	Sectorul 1	Acoperită	1987	Lia Dima[36]	Obiective turistice: Muzeul Antipa, Parcul Kiseleff, Muzeul Țăranului Român, Muzeul de Geologie, Palatul Victoria[10]
	Aviatorilor	M2	Stânga	Sectorul 1	Acoperită	1987	Alexandru Panaitescu[37]	Obiective turistice: Monumentul Aviatorilor, Parcul Herăstrău, Muzeul Satului[38]
	Aurel Vlaicu	M2	Stânga	Sectorul 1	Deschisă	1987	Ileana Papina[39]
	Pipera	M2	Dreapta	Sectorul 1	Deschisă	1987	Adriana Bunu[40]
	Preciziei (2009 - Industriilor[14])	M3	Stânga	Sectorul 6	Deschisă	1983		Linia continuă până la Depoul Preciziei.
	Păcii	M3	Stânga	Sectorul 6	Acoperită	1983
	Gorjului	M3	Stânga	Sectorul 6	Acoperită	1994(spre Păcii) 1998 (spre Eroilor)
	Lujerului (2009 - Armata Poporului[14])	M3	Stânga	Sectorul 6	Acoperită	1983	Adriana Bunu[9]
	Politehnica	M3	Stânga	Sectorul 6	Deschisă	1983
	Nicolae Grigorescu 2	M3	Dreapta, Stânga	Sectorul 3		2008
	1 Decembrie 1918	M3	Dreapta	Sectorul 3		2008
	Nicolae Teclu (2009 - Policolor[14])	M3	Dreapta	Sectorul 3		2008
	Anghel Saligny (2009 - Linia de Centură[14])	M3	Un singur peron	Sectorul 3		2008
	Gara de Nord 2	M4	Dreapta	Sectorul 1	Acoperită	2000		Obiective turistice: Gara de Nord, Monumentul Eroilor Ceferiști, Palatul C.F.R.[12] Nu este posibilă schimbarea liniei între M1 și M4 la Gara de Nord – pentru transbordare se folosește stația Basarab.[2]
	Basarab 2	M4	Stânga	Sectorul 1	Acoperită	2000
	Grivița	M4	Stânga	Sectorul 1		2000
	1 Mai	M4	Stânga	Sectorul 1		2000
	Jiului (2011 - Pajura (a fost redenumită înainte de deschidere)[41])	M4	Stânga	Sectorul 1		2011
	Parc Bazilescu	M4	Stânga	Sectorul 1		2011
	Laminorului (2009 - Laromet (a fost redenumită înainte de deschidere)[42])	M4	Stânga	Sectorul 1		2017	Ana-Gabriela Berceanu[43]
	Străulești	M4	Un singur peron	Sectorul 1		2017	Consuela Dumitrescu[44]
	Eroilor 2	M5	Stânga	Sectorul 5	Acoperită	2020		Obiective turistice: Opera Națională, Biserica Sf. Elefterie, Universitatea de Medicină, Facultatea de Medicină Veterinară[16]
	Academia Militară	M5	Stânga	Sectorul 5	Acoperită	2020
	Orizont	M5	Stânga	Sectorul 6	Acoperită	2020
	Favorit	M5	Stânga	Sectorul 6	Acoperită	2020
	Tudor Vladimirescu (2017 - Drumul Taberei 34 (a fost redenumită înainte de deschidere)[45])	M5	Stânga	Sectorul 6	Acoperită	2020
	Parc Drumul Taberei	M5	Stânga	Sectorul 6	Acoperită	2020
	Romancierilor	M5	Stânga	Sectorul 6	Acoperită	2020
	Brâncuși	M5	Stânga	Sectorul 6	Acoperită	2020
	Râul Doamnei	M5	Un singur peron	Sectorul 6	Acoperită	2020
	Valea Ialomiței	M5	Un singur peron	Sectorul 6	Acoperită	2020

Legendă

1. Anul este cel în care a avut loc schimbarea de nume.
2. „Dreapta, Stânga” înseamnă că o direcție are peronul pe partea stângă iar cealaltă direcție pe partea dreaptă. Această situație se întâlnește în stațiile în care se despart magistralele M1 și M3.
   Un singur peron există la capetele magistralelor, când trenurile sosesc și pleacă de pe aceeași linie.
3. Realizarea deschisă (în engleză cut-and-cover) presupune săparea de la suprafață în interiorul pereților mulați și realizarea stațiilor. Metoda acoperită (în engleză top-down) presupune realizarea, la fiecare etaj, a planșeului de la etajul superior, urmat de săpături sub acest planșeu.

Note

1. „Raportul de activitate al Metrorex pe anul 2011” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 7 martie 2016. Accesat în 8 iunie 2016. 
2. ^ Harta Metrorex Arhivat în 6 iunie 2012, la Wayback Machine., pe metrorex.ro. Accesat la 8 iunie 2016.
3. „Șase stații de metrou au fost redenumite ieri după fotbaliști celebri: "Mă simt ca la Londra"”, Gsp.ro, accesat în 22 august 2016 
4. „Stațiile de metrou, redenumite de Ziua Europei. Vezi HARTA STAȚIILOR EUROPENE”, Jurnalul Național, 9 mai 2014, accesat în 22 august 2016 
5. „Metrorex: Toate cele 51 de stații de metrou vor fi redenumite. LISTA COMPLETĂ”, Digi24.ro, accesat în 22 august 2016 
6. Dollores Benezic (18 noiembrie 2009), Săpături "mecanizate" cu mineri după indicații "manuale", arhivat din original la 23 august 2016, accesat în 22 august 2016 
7. ^ Istoricul Metrorex Arhivat în 22 iulie 2016, la Wayback Machine., pe metrorex.ro. Accesat la 8 iunie 2016.
8. „Stația de metrou Obor, închisă pentru două luni”, Gândul, accesat în 22 august 2016 
9. ^ Tănăsache, Ilie (1989). „Călătorii cu metroul”. File din cronica acestui timp eroic. București: Cartea Românească. p. 14. ISBN 973-23-0004-3. ^{[nefuncțională]}
10. ^ „Ghid turistic Metrorex - Piața Victoriei” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 11 septembrie 2016. Accesat în 8 iunie 2016. 
11. „Drumurile metroului pe sub temeliile cetatii lui Bucur”. Almanah Scînteia: 129. 1986. 
12. ^ „Ghid turistic Metrorex - Gara de Nord” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 15 ianuarie 2019. Accesat în 14 ianuarie 2019. 
13. „Drumurile metroului pe sub temeliile cetatii lui Bucur”. Almanah Scînteia: 128. 1986. 
14. ^ M. M. (4 iulie 2009), „Opt statii de metrou au, incepand de sambata, nume noi - Consumator”, HotNews.ro, accesat în 8 iunie 2016 
15. ^ Iordănescu, Dumitru; Georgescu, Constantin (1986). Construcții pentru transporturi în România. 2. Lucrare editată de Centrala Construcții Căi Ferate București. 
16. ^ „Ghid turistic Metrorex - Eroilor” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 11 septembrie 2016. Accesat în 8 iunie 2016. 
17. „Ghid turistic Metrorex - Izvor” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 13 iulie 2018. Accesat în 8 iunie 2016. 
18. ^ Maria Manoliu, „CUM ARATĂ NOUA HARTĂ A BUCUREȘTIULUI. Unde vor autoritățile să modifice granița dintre sectoare”, Gândul, accesat în 9 iunie 2016 
19. „Drumurile metroului pe sub temeliile cetatii lui Bucur”. Almanah Scînteia: 122. 1986. 
20. ^ „Ghid turistic Metrorex - Piața Unirii” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 11 septembrie 2016. Accesat în 8 iunie 2016. 
21. ^ „Topul stațiilor de metrou din București, după numărul de călători....”, B365.ro, arhivat din original la 24 septembrie 2016, accesat în 8 iunie 2016 
22. Cine a mai fost și Costin Georgian ăsta? Arhivat în 8 decembrie 2011, la Wayback Machine., 18 noiembrie 2009, Dollores Benezic, Evenimentul zilei, accesat la 15 iunie 2013
23. Diana Toea, „Legenda numelor stațiilor de metrou din Capitală. Știți care este singurul peron din București aflat la suprafață?”, Historia, arhivat din original la 23 august 2016, accesat în 22 august 2016 
24. ^ „De ce ajung trenurile de metrou, de două ori mai greu, într-o...”, B365.ro, arhivat din original la 11 octombrie 2016, accesat în 8 iunie 2016 
25. „Drumurile metroului pe sub temeliile cetatii lui Bucur”. Almanah Scînteia: 116. 1986. 
26. „Drumurile metroului pe sub temeliile cetatii lui Bucur”. Almanah Scînteia: 117. 1986. 
27. „Drumurile metroului pe sub temeliile cetatii lui Bucur”. Almanah Scînteia: 118. 1986. 
28. „Drumurile metroului pe sub temeliile cetatii lui Bucur”. Almanah Scînteia: 119. 1986. 
29. „Drumurile metroului pe sub temeliile cetatii lui Bucur”. Almanah Scînteia: 120. 1986. 
30. „Drumurile metroului pe sub temeliile cetatii lui Bucur”. Almanah Scînteia: 121. 1986. 
31. „Drumurile metroului pe sub temeliile cetatii lui Bucur”. Almanah Scînteia: 122. 1986. 
32. „Drumurile metroului pe sub temeliile cetatii lui Bucur”. Almanah Scînteia: 123. 1986. 
33. „Ghid turistic Metrorex - Universitate” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 27 martie 2017. Accesat în 8 iunie 2016. 
34. „Ghid turistic Metrorex - Piața Romană” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 11 septembrie 2016. Accesat în 8 iunie 2016. 
35. Cătălina Slujitoru, „Stația Piața Romană, construită în secret de frica Elenei Ceaușescu”, Historia, arhivat din original la 29 mai 2016, accesat în 8 iunie 2016 
36. „Drumurile metroului pe sub temeliile cetatii lui Bucur”. Almanah Scînteia: 124. 1986. 
37. „Drumurile metroului pe sub temeliile cetatii lui Bucur”. Almanah Scînteia: 125. 1986. 
38. „Ghid turistic Metrorex - Aviatorilor” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 11 septembrie 2016. Accesat în 8 iunie 2016. 
39. „Drumurile metroului pe sub temeliile cetatii lui Bucur”. Almanah Scînteia: 126. 1986. 
40. „Drumurile metroului pe sub temeliile cetatii lui Bucur”. Almanah Scînteia: 127. 1986. 
41. Mihai Schiau (30 iunie 2011), „Cum arată cele două noi STAȚII DE METROU care se inaugurează vineri. HARTA TRASEULUI. Plus: Panglica va fi tăiată de Boc și Boagiu”, Gândul, accesat în 8 iunie 2016 
42. I.D. (4 iulie 2009). „Opt stații de metrou au primit denumiri noi”. Adevărul.ro. Arhivat din original la 7 iulie 2009. Accesat în 31 decembrie 2016. 
43. „Magistrala 4 metrou, stația Laminorului”. Anuala.ro. 2012. Accesat în 7 aprilie 2017. 
44. „Promisiunea Metrorex: Magistrala 4 de metrou va fi gata până în decembrie”, Digi24.ro, 7 august 2016, accesat în 15 septembrie 2016 
45. „Metroul din Drumul Taberei, inaugurat anul viitor - Reporter Global”, Reporter Global, 14 noiembrie 2019, accesat în 18 septembrie 2020 

Transport în comun în București
Metrou
M1 · M2 · M3 · M4 · M5 · M6
STB
Autobuze · Tramvaie · Troleibuze

Legături externe

• Site-ul oficial Metrorex SA^{[nefuncțională – arhivă]}

Vezi și

• Lista gărilor, autogărilor și a aerogărilor din București
• Societatea de Transport București