Județul Arad (în maghiarăArad Megye, în germanăKreis Arad) este situat în vestul României și cuprinde teritorii din Crișana și din Banat. Județul se întinde de o parte și de alta a Mureșului și a Crișului Alb. Se învecinează cu județul Bihor la nord și nord-est, cu județul Alba la est, cu județul Hunedoara la sud-est, cu județul Timiș la sud și cu Ungaria la vest. Suprafața pe care se întinde este de 7754 kmp. Din punct de vedere administrativ, Județul Arad cuprinde, 10 orașe (din care 1 municipiu), 68 de comune și 270 de sate (2004).
Străbătut de râul Mureș, teritoriul său este cuprins în proporție de aproximativ 3/4 în regiunea Crișana, restul fiind în cadrul regiunii Banat. Reședința de județ se află la Arad.
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Conform recensământului din anul 2002, județul Arad avea o populație de 461.791 și o densitate de 59,5 locuitori pe kilometru pătrat, sub media națională de densitate (93/km²), dintre care 222.248 bărbați și 239.543 femei.[1] Durata medie a vieții pe perioada 2001-2003 a fost de 70,35 (66,92 la bărbați, respectiv 73,85 la femei). Populația la diferite recensământuri: 1930=488.360 loc.; 1948=476.210 loc.; 1956=418.248 loc.; 1966=418.250 loc.; 1972=494.828 loc.[necesită citare]
După etnie, populația județului era formată în 2002 din:[1]
Conform Recensământului din 2021 județul Arad are o populație de 410.143 locuitori dintre care români 317.713 (77,46%), maghiari 25.731 (6.27%), romi 16.747 (4,08%), slovaci 3.310 (0,81%), germani 2.000 (0,49%), ucraineni 941 (0,23%), bulgari 510 (0,12%), sârbi 510 (0,12%), alte etnii 1.380 (0,35%) și necunoscută 41.301 (10,07)%.[2]
Situat în vestul României, județul Arad se întinde pe sectoarele estice ale Câmpiei Panonice (Câmpia Aradului, Câmpia Înaltă a Vingăi, Câmpia Crișurilor, Câmpia Cermeiului). Ca formațiune orografică, apare depresiunea golf specifică Munților Apuseni (Depresiunea Zărandului). O particularitate o constituie trecerea bruscă de la câmpie la munte, nuanțată în mod special prin contactul dintre Munții Zărandului și Câmpia Aradului și cel dintre Câmpia Cermeiului și Munții Codru-Moma în vest. Punctele extreme sunt: 20°45’ long. E (Nădlac la vest) și 22°39’ (Târnăvița la est) long. E, respectiv 45°58’ (Labașinț la sud) și 46°38’ latitudine nordică (Berechiu la nord).
Principalele lacuri: Tauț (lac de acumulare), Seleuș, Cermei, Rovine și Balta Țiganilor (heleștee).
Politica
Județul Arad este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Iustin-Marinel Cionca-Arghir[*] de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[3]
Județul este format din 78 unități administrativ-teritoriale: 1 municipiu, 9 orașe și 68 de comune.
Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Arad.
Împreună cu Județul Timiș formează una din cele mai dezvoltate regiuni din România. Mulțumită apropierii sale de graniță, județul atrage un număr mare de investitori străini.
Agricultura
Potențialul agricol este bine pus în valoare, câmpiile Aradului fiind considerate excelente pentru cultivarea cerealelor și legumelor. Apa din județul Arad este cea mai bună din țară.
Industria
Județul Arad este al cincilea județ din țară în privința numărului de firme cu capital străin nou înființate. În Arad există zone industriale, parcuri industriale private iar în Curtici o zonă liberă. Zonele industriale din Arad:
Zona Industrială Est înființată în 2001 cu o suprafață de 20 hectare, situat pe DN1
Zona Industrială Nord înființată în 2004 cu o suprafață de 110 hectare, cu acces de pe centura municipiului Arad
Zona Industrială Sud/Zădăreni înființată tot în 2004 de 150 hectare
Industriile predominante din județ sunt:
Industria alimentară
Industria textilă
Industria de componente și accesorii auto
Industria prelucrării lemnului
Parcul fotovoltaic
O companie din Spania construiește la Sebiș cel mai mare parc fotovoltaic din România în valoare de 100.000.000 Euro.
Turism
Monumente istorice
Principalele destinații turistice sunt:
Cetatea de piatră Șiria ( 1331), cu statut de cetate regală. Printre ocupanții ei s-au numărat Iancu de Hunedoara, regele Sigismund de Luxemburg, despotul sârb George Brâncovici, Matei Corvin, familia Báthory.
Biserici de lemn - Buceava, Groșii Noi, Hălmagiu, Săvârșin.
Biserica Română Unită din Arad
Etnografie
Țara Zărandului este una dintre cele mai renumite zone etnografice din țară. În localități precum Bata, Bârzava, Căpâlnaș, Buteni, se conservă piese de valoare și originalitate inestimabilă.