Ressel a urmat gimnaziul în Linz, în timpul stagiului militar este la artilerie, cartograf, iar în timpul liber este preocupat de diferite soluții de rezolvare a unor probleme tehnice. După militărie studiază la Universitatea Tehnică din Viena, unde în 1812 face schița elicei ca mijloc posibil de propulsie al unui vapor. Din cauza problemelor financiare este nevoit în 1814 să întrerupă studiul. Cu ajutorul prieten reușește să obțină o audiență la împăratul Francisc I al Austriei, care este încântat de schița lui despre bătălia națiunilor (Leipzig) și îi va acorda lui Ressel o bursă imperială pentru a putea urma studiul ca silvicultor. El va primi un post de pădurar de district în Pletriach (în slovenă Kartuzija Pleterje). După Congresul de la Viena (1814/1815), Veneția ajunge sub ocupație imperială austriacă, marina imperială începe să construiască o flotă militară în Marea Mediterană. Josef Ressel, numit din 1821 intendent forestier cezaro-crăiesc al domeniilor litoralului care furnizau material lemnos pentru flotă, contribuie prin invenția lui la perfecționarea navelor din marina de război imperială.
^Ressel, Joseph (BLKÖ)[*][[Ressel, Joseph (BLKÖ) (entry in the Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich (vol. 25, p. 313))|]]Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
Erhard Marschner: Josef Ressel. Erfinder der Schiffsschraube. Degener, Neustadt an der Aisch 1979, ISBN 3-768-66016-8 (= Genealogie und Landesgeschichte. Band 33 )
Horst Friedrich Mayer, Dieter Winkler: In allen Häfen war Österreich – die österreichisch-ungarische Handelsmarine. Edition S, Wien 1987, ISBN 3-7046-0079-2.
Günter Myrell (Hrsg.): Auf den Spuren genialer Forscher und Erfinder. Das Buch zur ZDF-Reihe "Terra X" dtv 24706, München 2009, ISBN 978-3-423-24706-1.
Josef Ressel – DENKSCHRIFT, herausgegeben vom Comité für die Centenarfeier Josef Ressel’s, Wien 1893. Im Selbstverlage des Comités.