Jean-Philippe Loys de Chéseaux s-a născut într-o familie nobilă care poseda domeniul de la Cheseaux, aproape de Lausanne, în Vaud (Elveția).
După ce a studiat sub îndrumarea bunicului său, din partea mamei, matematicianul și filosoful din Lausanne, Jean-Pierre de Crousaz, Jean-Philippe de Loys și-a instalat un observator la castelul său de la Cheseaux-sur-Lausanne în 1736.[3] Acolo a realizat măsurători astronomice și trigonometrice, care i-au permis nu doar redesenarea hărții cantonului Vaud, ci și descoperirea unor comete și anticiparea traiectoriei acestora. În urma observațiilor, și-a publicat în 1744, la Marc-Michel Bousquet, Traité de la comète care a făcut senzație și l-a consacrat la vârsta de 26 de ani. În tratat descrie fenomene astronomice observate între decembrie 1743 și martie 1744. Această cometă, denumită Cometa de Chéseaux (C/1743 X1), se caracteriza prin cozi multiple și, fără îndoială, a fost cea mai frumoasă din secolul al XVIII-lea.[4] Apoi a descoperit și alte comete, printre care C/1746 P1.
De atunci Jean Philippe Loys de Chéseau a fost considerat de semenii săi drept unul dintre cei mai mari oameni de știință ai timpului său: a devenit membru al academiilor din Paris, din Sankt Petersburg, din Stockholm, din Göttingen și din Londra. În 1746 a prezentat o listă de nebuloase, care cuprindea opt din descoperirile sale, la Academia Franceză de Științe.
Foarte solicitat de prietenii săi parizieni care doreau să beneficieze de descoperirile sale, Loys de Cheseaux s-a dus în capitala franceză unde a murit puțin timp după aceea, la 30 noiembrie1751. Decesul său a suscitat o mare emoție nu doar la Lausanne, ci și în rândul comunității științifice. La câteva luni după moartea sa, Journal helvétique i-a consacrat un elogiu de aproape treizeci de pagini.
Loys de Cheseaux este unul dintre primii care au formulat versiunea modernă a paradoxului lui Olbers.
S-a interesat de cronologia biblică, intenționând să calculeze data exactă a Răstignirii lui Hristos, analizând observațiile astronomice din Cartea lui Daniel. Această lucrare a fost publicată postum în Mémoires posthumes de M. de Chéseaux (1754).
Comete descoperite
De Cheseaux a descoperit câteva comete, între care:[5]
Traité de la Comète qui a paru en décembre 1743 & en janvier, février & mars 1744, Bousquet et Compagny, Lausanne et Genève, 1744 ; avec observations de Jacques Cassini.
Essais de physique, 1743.
Mémoires posthumes de monsieur Jean Philippe Loys de Cheseaux, 1754.
Discours philosophique sur la physique et l'histoire naturelle, 1762.
Remarques astronomiques sur le livre de Daniel, 1777.
Maurice Paschoud, «L'astronome vaudois Jean-Philippe Loys de Cheseaux : 1718-1751 : études sur sa vie et ses œuvres», Bulletin de la Société vaudoise des sciences naturelles (Lausanne), (1913) no 179, p. 141-164.
Gustave Dumas, «Jean-Philippe Loys de Cheseaux de Lausanne : 1718-1751», in Grosse Schweizer Forscher, Zürich, Atlantis Verlag, 1941, pp. 146-147.
Philippe Barraud, L'homme qui aimait trop le ciel. La trajectoire fulgurante et tragique de Jean-Philippe Loys de Cheseaux, éd. Corcaroli 2015.
Béatrice Lovis, « De l’astronome à l’agronome : le château de Cheseaux et ses propriétaires au XVIIIe siècle », Trouvailles Lumières.Lausanne, n° 5, décembre 2015, url: http://lumieres.unil.ch/publications/trouvailles/5/.
