Izvorul Bigăr (cunoscut și sub denumirea de Izbucul Bigăr) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Bozovici.[2]
Descriere
Rezervația naturală a fost înființată în anul 1982 și declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate)[3]. O arie naturală se întinde pe o suprafață de 176,60 hectare[4] și este inclusă în Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița.
Rezervația reprezintă o zonă colinară, cu izvoare, chei, abrupturi calcaroase, văi, lapiezuri, doline, ponoare, peșteri, avene, poiene și pajiști; cu o faună alcătuită din mamifere (urs brun, râs, lup, vulpe), păsări, reptile, broaște și pești; și o floră (nuc comun, alun turcesc, ghimpe, bujor bănățean) specifice grupări montane a Munților Banatului[5]
Izbucul Bigăr este un izvor puternic (de unde termenul izbuc), alimentat de un curs de apă subteran ce străbate peștera cu același nume din Munții Aninei.
Cascada Bigăr
După circa 200 m, apa izvorului (bogată în calcar) se varsă în râul Miniș de pe un prag stâncos, formând o cascadă de travertin (tuf calcaros), ce poartă numele de Cascada Bigăr.
Paralela 45 nord trece pe lângă această cascadă, fapt marcat în teren printr-un panou geografic.
Site-ul The World Geography a alcătuit în anul 2013 o listă cu cele mai impresionante cascade din lume. Pe primul loc se află Cascada Bigăr din Caraș-Severin[6].
Anterior, în septembrie 2010, un ghid turistic internațional, National Geographic Traveler - Romania, făcea pentru întâia oară prezentarea acestei cascade în presa turistică de specialitate[7].
Prăbușirea din 7 iunie 2021
Acest articol sau această secțiune pare să conțină cercetare originală. Dacă textul nu poate fi rescris conform politicii Wikipedia, atunci va fi șters.
O placă mare de travertin, în consolă (deci nesusținută), s-a prăbușit în mod natural la data de 7 iunie 2021 in jurul orei 18.[8] „Travertinul și mușchii care s-au acumulat în timp au crescut în dimensiuni și greutate, iar cascada a cedat sub propria greutate”, a anunțat Romsilva.[9] Instituția de stat a respins informațiile lansate de un activist de mediu, potrivit căruia „prăbușirea cascadei Bigăr ar fi fost provocată de captarea apei de către păstrăvăria Valea Miniș”. Dacă apa carbonatată n-ar fi fost parțial deviată spre păstrăvărie, din ea s-ar fi depus cantități și mai mari de carbonat de calciu pe placa din cascadă, care, mult îngreunată, s-ar fi prăbușit deja mai demult. Astfel de fenomene se petrec des în natură, pretutindeni în lume, inclusiv în Romȃnia.