Ioan Istrate a fost al doilea copil al soților Gheorghe și Elena Istrate (născută Șerbănescu).[3] Fratele său mai mare, Dumitru - zis Tache (născut în 1857), a fost ofițer de artilerie, trecut în rezervă cu gradul de colonel.[2]:p. 951
Ioan Istrate a fost căsătorit cu Alexandrina Tabacopol, a cărei mamă – Cleopatra (născută Fleva) - era sora influentului om politic al vremii, Nicolae Fleva. Familia a avut trei copii, un băiat - Ionel, ofițer de artilerie și ulterior director de bancă și două fete, Ecaterina și Elena.[3][3]
Cariera militară
După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Ioan Istrate a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de geniu sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 1 Geniu, Brigăzilor 4 și 5 Infanterie și Diviziei 9 Infanterie. A comandat Divizia 9 Infanterie în cel de-Al Doilea Război Balcanic.[6][7][8]
Curs de Arta Militară [de Colonel I. G. Istrate]. An. II-a. [Despre strategie și tactică]. [București, 190...?].
Istoria militară de Căpitanul I. G. Istrate din Geniu, Profesor de arta militară la Școala Speciala de Artilerie și Geniu, după Rüstow și Vial. Perioada de la 1852 pana adzi. Fasc. I. Campaniile de la 1854 la 1864. Bucuresci (Lito-Tip. Carol Göbl), 1891.
Istoria militară, de Maiorul I. G. Istrate din Statul-Major Regesc. Profesor [...]. Dupe Rüstow și Scheibert. Perioada de la 1852 pèna adzi. Fasc. II. Resbelul civil din Statele-Unite ale Americei de Nord 1861-1865. Bucuresci (Tipo-Lit. și Fond. de Litere Dor. P. Cucu), 1892.
Istoria militară, de Maiorul I. G. Istrate din Statul-Major Regesc. Profesor [...]. Dupe Rüstow și Vial. Perioada de la 1852 pĕna adzi. Fasc. III. Resboiul din Danimarca, 1864. Resboiul german din 1866. Resboiul din Italia 1866. Bucuresci (Lito-Tip. Carol Göbl), 1893.
Istoria Militară de I. G. Istrate, Locot. Colonel din Geniu. Reimprimată în 1898. [București] (Autografia Școalei militare de Artilerie și Geniu), 1898.
Tactica de infanterie. [Curs de] Lt. Colonel I. Istrate, Profesor. Anul 1897. Bucuresci, 1897, (Școala Superioară de Resboiǔ).
Traduceri:
Clausewitz, Karl von, Teoria marelui resboiu. Trad. de Maiorul I. G. Istrate. Fasc. I-II. București, 1893-1894. (Cercul Publ. militare, 62); Vol. I, 1897. (Cercul Publ. militare, 71).[1]