În 1982 a avut loc Războiul Malvinelor. După invadarea acestora de către Argentina și riposta armatei britanice, cele două luni de conflicte armate s-au încheiat cu retragerea trupelor argentiniene. După război, insula a cunoscut o dezvoltare importantă a activităților de turism și pescuit, fiind actualmente independentă din punct de vedere economic (neprimind subvenții din partea guvernului britanic). Cetățenii insulelor sunt cetățeni britanici. În toamna lui 2013, aceștia s-au pronunțat, printr-un referendum validat cu 99% din voturi, în favoarea rămânerii în uniune cu Regatul Unit.[3]
Insulele constituie poarta de acces spre Antarctica, oferind controlul asupra resurselor naturale în care această regiune din Oceanul Atlantic este extrem de bogată.[4]
Demografie
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Recensământul britanic de la 2016 pentru Insulele Malvine a indicat că 43% din locuitori s-au născut pe arhipelag, iar ceilalți, care s-au născut afară, au reușit să se integreze în cultura autohtonă. Vechiul recensământ de la 2012 a stabilit că 59% din locuitori erau din arhipelag, 29% britanici, 9,8% din Insula Sf. Elena și 5,4% chilieni. În plus, există un număr mic de argentinieni care împart insula cu ceilalți.
Recensământul de la 2012 a stabilit că populația de aici prezintă o densitate mică, populația medie a Malvinelor fiind de 2.932 de locuitori, civili (fără a băga în calcul militarii). Localitatea Stanley (cu 2.121 de rezidenți) are cea mai mare concentrație de oameni din arhipelag, urmată de Mount Pleasant (369 de rezidenți) și Camp (351 de rezidenți). 53% sunt bărbați și 47% femei.
Recensământul de la 2012 a mai arătat că majoritatea locuitorilor s-au declarat creștini (66% – cei mai mulți fiind anglicani și romano-catolici), urmați de mulți atei (32%), restul de 2% fiind adepți Baháʼí, budiști și mahomedani.
Climă
Climatul de aici este friguros, vântos și umed, caracteristic Atlanticului de Sud.[5] Vremea din fiecare zi se schimbă repede, pe tot arhipelagul.[6] Plouă numai jumătate de an, cantitatea medie fiind de 610 mm la Stanley, și ninge sporadic și blând aproximativ tot anul.[7] Temperatura a rămas, istoric, undeva între +21,1 și −11,1 °C la Stanley, temperaturile medii lunare diferențiindu-se de la +9 °C, în ianuarie, la −1 °, în iulie.[6] Sunt des resimțite vânturi apusene puternice și se văd nori mulți pe cer.[7] Chiar dacă sunt înregistrate multe furtuni la fiecare lună, condițiile sunt, de obicei, calme.[6]
Gibran, Daniel (). The Falklands War: Britain Versus the Past in the South Atlantic. Jefferson, North Carolina: McFarland & Company, Inc. ISBN978-0-7864-0406-3.
Klügel, Andreas (). „Atlantic Region”. În Rosemary Gillespie; David Clague. Encyclopedia of Islands. Berkeley: University of California Press. ISBN978-0-520-25649-1.
1 Stat transcontinental ·2 Din punct de vedere geografic sud-american, dar din punct de vedere istoric este considerat nord-american Țări după continent: Africa·America de Nord·America de Sud·Asia·Europa·Oceania
![Drapelul Insulelor Falkland[*]](Fi%C8%99ier:Flag_of_the_Falkland_Islands.svg)
![Stema Insulelor Falkland[*]](Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_the_Falkland_Islands_(variant).svg)
.svg)
.svg){kind=small}
