Ilinca Tomoroveanu

Ilinca Tomoroveanu
Date personale
Nume la naștere	Ilinca Maria Tomoroveanu
Născută	21 august 1941(1941-08-21) București, Regatul României
Decedată	2 mai 2019 (77 de ani) București, România
Căsătorită cu	Traian Stănescu (1977-2019)
Copii	Mihai Stănescu
Cetățenie	România
Ocupație	actriță de teatru[*]​ actriță de film
Limbi vorbite	limba română
Alma mater	Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
Alte premii
Ordinul Meritul Cultural în grad de comandor[*]​ (2004)[1]
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Ilinca Tomoroveanu (n. 21 august 1941, București, România – d. 2 mai 2019, București, România) a fost o actriță română de teatru și film. Din anul 2005 a fost director adjunct artistic al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale”, unde și-a continuat și cariera de actor. În 1990 a devenit membră a UNITER, iar din 1999 a fost membră în senatul UNITER. A fost distinsă, în anul 2004, cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor.^[2] De asemenea, a fost nepoata poetului Octavian Goga. Actrița Ilinca Tomoroveanu, director artistic al Teatrului Național "I.L. Caragiale" București, a murit la vârsta de 77 de ani, în data de 2 mai 2019.

Activitate

Actoria

Ilinca Tomoroveanu

Ilinca Tomoroveanu a studiat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, promoția 1964 (clasa profesor Costache Antoniu, asistent Ion Cojar).

A debutat pe scena cinematografică în filmul "Darclee" (figuratie), apoi in 1960, în filmul „Mândrie” (regia Marius Teodorescu), iar pe scena teatrală a debutat în anul 1964, la Teatrul Național București în rolul Cristinei din piesa „Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu (regia Horea Popescu).

După debut, Ilinca Tomoroveanu are o bogată carieră actoricească, jucând atât pe scena Teatrului Național din București, cât și în piese de teatru la Televiziunea Română sau în filme.

În stagiunea 2008–2009, Ilinca Tomoroveanu a interpretat la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” personajul Ilina Romescu din piesa Jocul ielelor, de Camil Petrescu. Piesa a avut premiera în 12 mai 2007.^[3]

Ilinca Tomoroveanu a fost distinsă pentru activitatea sa cu Medalia Comemorativă Mihai Eminescu (2000) și cu Ordinul Meritul Cultural în grad de comandor (2004).

Alte activități

Ilinca Tomoroveanu devine membră a Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) în anul 1980, iar a Uniunii Teatrale din România (UNITER) din anul 1990. Din 1998 face parte și din senatul UNITER.

Din 1999 este președinte de onoare al Fundației Culturale „Zilele Octavian Goga”.

Din anul 2005, a îndeplinit și funcția de director adjunct artistic al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București.

Roluri

Pe scena Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București

An	Rol	Piesă
1964	Cristina	„Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu, regia Horea Popescu
1964	Rosette	„Să nu te joci cu dragostea”, de Alfred de Musset, regia Moni Ghelerter
1965	Ruja	„Doamna lui Ieremia”, de Nicolae Iorga, regia Nicolae Massim
1965	Anca	„Vlaicu Vodă”, de Alexandru Davila, regia Sică Alexandrescu
1965	Crina	„Patima roșie”, de Mihail Sorbul, regia Cornel Todea
1966	Dona Ana	„Castiliana”, de Lope de Vega, regia Horea Popescu
1966	Nuntașa	„Nuntă însângerată”, de Federico Garcia Lorca, regia Miron Nicolescu
1967	Oana	„Apus de soare”, de Barbu Ștefănescu Delavrancea, regia Sică Alexandrescu și Marietta Sadova
1968	Kathie	„Heidelbergul de altădată”, de Wilhelm Meyer Forster, regia Victor Moldovan
1969	Iulia	„Al patrulea anotimp”, de Horia Lovinescu, regia Mihai Berechet
1971	Silvia Domnișor	„Să nu-ți faci prăvălie cu scară”, de Eugen Barbu, regia Sanda Manu
1972	Viorella Vidrighin	„Un fluture pe lampă”, de Paul Everac, regia Horea Popescu
1972	Ina	„Iadul și pasărea”, de Ion Omescu, regia Alexandru Finți
1972	Celesta Finley	„Dulcea pasăre a tinereții”, de Tennessee Williams, regia Mihai Berechet
1974	Lucille Desmoulins	„Danton”, de Camil Petrescu, regia Horea Popescu
1977	Roxana	„Cyrano de Bergerac”, de Edmond Rostand, regia N. Al. Toscani
1978	Berta	„Generoasa fundație”, de Antonio Buero Vallejo, regia Horea Popescu
1979	Naștenka	„Însemnările unui necunoscut”, după Fiodor Mihailovici Dostoievski, regia Ion Cojar
1980	Florence	„Cavoul de familie”, de Pierre Chesnot, regia Sanda Manu
1983	Natașa Golubeva	„Între patru ochi”, de Alexandr Ghelman, regia Dan Necșulea
1986	Maria Sinești	„Jocul ielelor”, de Camil Petrescu, regia Sanda Manu
1984	Gizi	„Papa Dolar”, de Andor Gabor, regia Mihai Berechet
1989	Mara de Cylli, Tomlmay	„Moștenirea”, de Titus Popovici, regia Mihai Manolescu și Horea Popescu
1990	Clitemnestra	„Trilogia antică”, după Euripide și Sofocle, regia Andrei Șerban
1993	Uma	„Ghetou”, de Josua Sobol, regia Victor Ioan Frunză
1998	Doamna Alving	„Strigoii”, de Henrik Ibsen, regia Nicolae Scarlat
2001	Ana Dmitrievna Karenina	„Cadavrul viu”, de Lev N. Tolstoi, regia Gelu Colceag
2002	Salomia	„Crimă pentru pământ”, după Dinu Săraru, regia și dramatizarea Grigore Gonța
2003	Mașa	„Mașinăria Cehov”, de Matei Vișniec, regia Cristian Ioan
2007	Irena Romescu	„Jocul ielelor”, de Camil Petrescu, regia Claudiu Goga
2010	Bătrâna	„Avalanșa”, de Tuncer Cücenoğlu, regia Radu Afrim

În teatru la televiziune

• Smaranda - „Ochii care nu se văd”, regia Dan Necșulea
• Dona Sol - „Hernani”, de Victor Hugo, regia Cornel Popa
• Vanda - „Gaițele”, de Alexandru Kirițescu, regia Matei Alexandru
• Gena - „Titanic vals”, de Tudor Mușatescu, regia Horea Popescu
• Tița - „Bălcescu”, de Camil Petrescu, regia Horea Popescu

Cinematografie

• Darclée (1960) - figurație^[4]
• Mîndrie (1961)
• „Dragoste lungă de-o seară", regia Horea Popescu, 1963
• „Runda 6", regia Vladimir Popescu-Doreanu, 1965
• La porțile pămîntului (1966)
• Castelanii (1967)
• „Frumoasele vacanțe", regia Karoly Makk, 1967
• Războiul domnițelor (1969)
• „Pentru că se iubesc", regia Mihai Iacob, 1971
• „Dincolo de orizont", regia Ștefan Traian Roman, 1978
• De-aș fi Peter Pan (1992)
• Cu un pas înainte, regia Alexandru Berceanu, Jesus del Cerro, 2007
• Moștenirea, regia Iura Luncașu, 2010

Viață personală

Căsătorită din 1977 cu actorul Traian Stănescu, au împreună un fiu, Mihai Stănescu.^[5] Este fiica lui Alexandru Tomoroveanu, economist cu studii la Paris, fost director general al CEC (1941-1948).^[6]

Premii și distincții

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistei Ilinca Tomoroveanu la 7 februarie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”. ^[7]

Note

1. Art 2 | Decret 36/2004, Lege5, accesat în 22 iulie 2021 
2. Teatrul Național București. „Ilinca Tomoroveanu”. Accesat în 23 august 2008. 
3. Teatrul Național București. „Jocul ielelor, de Camil Petrescu”. Accesat în 23 august 2008. 
4. Eva Sîrbu, „Ilinca Tomoroveanu - O fișă pe lună^{[nefuncțională – arhivă]}”, în revista Cinema, nr. 5, mai 1966.
5. N. O. - Actrița Ilinca Tomoroveanu a murit, hotnews.ro. 2 mai 2019
6. „„Fiecare varsta are darurile ei"”. Arhivat din original la 11 martie 2013. Accesat în 16 februarie 2011. 
7. Decretul nr. 36 din 7 februarie 2004 privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Cultural, text publicat în Monitorul Oficial nr. 172 din 27 februarie 2004.

Legături externe

• Ilinca Tomoroveanu la Internet Movie Database
• Pagina dedicată actriței de Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București