A fost elev într-un internat iezuit. Între 1914 și 1918 a fost elev al unei școli de ofițeri de marină militară. Ulterior s-a mutat la Budapesta, unde a fost redactor al unui ziar. În 1922 s-a mutat la Viena. În același an a început o practică la societatea cinematografică Sascha-Filmindustrie, unde a ecranizat filmul de animație „Gullivers Reisen” (Călătoriile lui Gulliver). În 1923 s-a mutat la Berlin, unde a început să activeze ca redactor al ziarelor Berliner Tageblatt și Welt am Abend. Totodată a scris nuvele, cronici de cinema și comentarii politice pe probleme ale Ungariei pentru celebrul ziar german Die Weltbühne. În aceeași perioadă a fost scenarist. Între 1932-1933 a fost proprietarul cabaretului din localul Palmenhaus (Casa palmierului) de pe bulevardul Kurfürstendamm din Berlin. După acapararea puterii de către naziști, von Cziffra s-a întors în aprilie 1933 la Budapesta, unde a realizat, ca regizor și coregizor, câteva la studiourile societății Hunnia-Film.
În 1936 s-a întors la Berlin, unde a fost un timp scenarist și asistent de regie. A dat publicității câteva piese de teatru. A devenit regizor plin în 1943 în urma succesului repurtat cu filmul de revistă Der weiße Traum (Visul alb) 1943 (sub direcția artistică a lui Karl Hartl).
În 1945 a condus lucrările pentru filmul Leuchtende Schatten (Umbre luminiscente), turnat în Praga ocupată. Consilier l-a avut pe un membru al SD-ului (serviciului de securitate) Sturmbahnführer-ul SS Eweler, frate al actriței Ruth Eweler. În scurt timp însă von Cziffra a fost dat afară din studio din cauza unor cârteli împotriva regimului nazist. Apoi a fost arestat de serviciul din Praga al Gestapo-ului (în clădirea numită Palatul Pecec, unde Gestapoul își avea sediul). Urma să execute o detenție de șase luni în închisoarea pragheză Pankrác. Potrivit propriilor sale istorisiri, regizorul von Cziffra a reușit să scape apoi de a fi transportat în lagărul de la Theresienstadt numai prin uz de fals în documente. A fost eliberat din detenție cu puțin timp înainte de sfârșitul celui de al doilea război mondial, la 19 aprilie 1945.
În același an, von Cziffra a înființat la Viena, cu licență americană, prima societate de film austriacă postbelică, Cziffra-Film (a existat până în 1949). În 1952 a fost cofondator al societății Arion-Film s.r.l. cu sediul în Hamburg, Germania.
Géza von Cziffra a contribuit mult la acest gen de producții în Germania și Austria în anii 1950 și 1960. În calitate de scenarist prolific s-a folosit de pseudonimele Peter Trenck, Albert Anthony, John Ferguson, Thomas Harrer, Richard Anden și Horace Parker.
În 1958 s-a căsătorit a cincea oară. Urna sa funerară a fost depusă în cimitirul de est din München, Germania.
Filmografie
1922: Gullivers Reisen (scenariu și regie; neterminat)
Das Beste aus meiner Witze- und Anekdotensammlung vom Film (Colecție de glume și anecdote din lumea cinematografiei). Heyne, München 1977, ISBN 3-453-00739-5
Dr Martin Ottler, Mitläufer. Roman (= Lambda-Dossier, No. 3). Lambda-Edition, Hamburg 1988, ISBN 3-925495-25-8
Es war eine rauschende Ballnacht. Eine Sittengeschichte des deutschen Films. Herbig, München 1985, ISBN 3-7766-1341-6
Hanussen. Hellseher des Teufels. Die Wahrheit über den Reichstagsbrand. Herbig, München 1978, ISBN 3-7766-0879-X
Im Wartesaal des Ruhms. Begegnungen mit berühmten Persönlichkeiten wie Bert Brecht, Albert Einstein, Erich Kästner u.a. (= Bastei Lübbe Allgemeine Reihe, Band 10660). Lübbe, Bergisch Gladbach 1985, ISBN 3-404-10660-1
Immer waren es die Frauen ... Eine intime Zeitgeschichte. Herbig, München 1976, ISBN 3-7766-0784-X
Kauf dir einen bunten Luftballon. Erinnerungen an Götter und Halbgötter. Herbig, München 1975, ISBN 3-7766-0708-4
Der Kuh im Kaffeehaus. Die goldenen Zwanziger in Anekdoten. Herbig, München 1981, ISBN 3-7766-1147-2
Tango. Roman einer Berliner Familie. Herbig, München 1980, ISBN 3-7766-0946-X
Tanja und ihre vierzig Männer. Ein Roman. Wancura-Verlag, Wien 1957
Ungelogen. Erinnerungen an mein Jahrhundert (Autobiographie). Herbig, München 1988, ISBN 3-7766-1500-1
