Glaciațiunea Würm sau Glaciația Würm (germanăWürm-Kaltzeit ori Würm-Glazial ori Perioada Würm, colocvial cunoscută și ca Würmeiszeit sau chiar Würmzeit; conform clasificării articolului epoca de gheață), cunoscută în literatura de specialitate doar ca Würm,[1] adesea scrisă doar "Wurm", a fost ultima perioadă glaciară din regiunea Alpilor, fiind glaciația care a fost cea mai aproapiată temporal de prezent din istoria naturală a lumii. [2]
În același timp, Glaciația Würm este cea mai recentă glaciațiune a unei regiuni extinse dincolo de arealul munților Alpi. Este denumită, precum majoritatea altor perioade glaciare din Pleistocen, după un râu, în cazul de față după enRâul Würm din Bavaria, un afluent al Râului Amper.
Clasificare temporală
Intervalul descris de Glaciațiunea Würm poate fi datat aproximativ ca fiind cuprins între 115.000 până la 11.700 ani în urmă, depinzând de sursele de informații utilizate și de modul în care diferitele faze tranziționale ale perioadei dintre glaciațiuni și interglaciațiuni sunt alocate după unii sau alții.[3]
Temperatură medie anuală
Temperaturamedie anuală în timpul glaciației Würm a fost sub −3 °C (astăzi este de circa +7 °C, în același areal). Această masivă schimbare a temperaturii medii a făcut ca toate plantele să treacă din domeniul de hibernare (temperaturi negative) în domeniul biotemperaturii. Ca atare, schimbările din floră, determinate prin diverse metode, printre care analiza polenului și stratigrafiarocilor sunt foarte eficiente în stabilirea limitelor perioadei. [4]
Glaciațiuni corespunzătoare în întreaga lume
Perioada corespunzătoare a glaciațiunii din centrul și nordul Europei este cunoscută ca enGlaciațiunea Westallgäu. În ciuda schimbărilor globale, în varii climate, care erau responsabile pentru existența ciclurilor glaciare importante, datarea climatului alpin nu se corelează automat cu cele mai extinse mase de gheață ale Scandinaviei. [5][6] „Ultima glaciațiune” din America de Nord corespunzând Glaciațiunii Würm este denumită Glaciațiunea Wisconsin.[7]
^Rolf K. Meyer, Hermann Schmidt-Kaler: Auf den Spuren der Eiszeit südlich von München – östlicher Teil, Wanderungen in die Erdgeschichte, Vol. 8, ISBN: 978-3-931516-09-3
^Sibrava, V., Bowen, D.Q, and Richmond, G.M.: Quaternary Glaciations in the Northern Hemisphere, Quaternary Science Reviews. vol. 5, 1986, p. 1–514
^Wighart von Koenigswald: Lebendige Eiszeit. Theiss-Verlag, Stuttgart 2002, p. 34, ISBN: 3-8062-1734-3)
^Ehlers, J., and P.L. Gibbard: Quaternary Glaciations: Extent and Chronology 2: Part II North America. Elsevier, Amsterdam, 2004 ISBN: 0-444-51462-7