Geografia Rusiei descrie caracteristicile geografice (teritoriu, climă, relief) ale Federației Ruse. Federația Rusă se întinde de-a lungul a celei mai mari părți nordice a supercontinentului Eurasiatic. Deși în acest teritoriu se află o bună parte a zonelor artice și subarctice, aici este mai puțină populație, activitate economică și varietate fizică decât în alte țări. Marile întinderi de mai la sudul acestor regiuni cuprind o mare varietate de priveliști și climate. Cea mai mare parte a pământurilor rusești din această zonă are climat continental și arctic. Rusia este, d.p.d.v. al mediei anuale, cea mai rece țară din lume. Temperatura medie anuală este de −5,5°C. Pentru comparație, temperatura medie anuală din Islanda este de 1,2°C (34°F), iar cea corespunzătoare din Suedia este de 4°C, deși mai trebuie spus că, dat fiind marea varietate a climatelor teritoriale din Rusia face aceste comparații mai puțin edificatoare.
Cea mai mare parte a țării este formată din câmpii vaste, atât în partea europeană cât și în cea asiatică, aceasta din urmă fiind cunoscută cu numele generic de Siberia. Aceste câmpii sunt în mod predominant stepe în sud, iar în nord sunt câmpii acoperite cu păduri, cu tundră pe coasta nordică. Permafrostul (zone din Siberia și Orientul Îndepărtat) ocupă mai mult de jumătate din teritoriul Rusiei. Lanțurile muntoase sunt întâlnite de-a lungul frontierelor de sud, așa cum sunt Munții Caucaz (cu Muntele Elbrus, 5.633m, cel mai înalt vârf din Rusia și Europa), Munții Altai, Munții Verhoiansk și vulcanii din Peninsula Kamceatka. În zona centrală se află Munții Ural, un lanț muntos care se întinde de la nord la sud și care împarte în mod convențional Eurasia în două continente, cel european și asiatic.
Cea mai simplă descriere a Rusiei este aceea de mare întindere continentale, cu litoral vast și cu un număr de insule adiacente și o exclavă (în colțul sud-estic al Mării Baltice).
Frontierele și litoralul, începând din nord-est, în sens trigonometric, sunt:
Porturile litoralului rusesc al Mării Baltice și Mării Negre au acces mai restrâns la alte mări decât în cazul Oceanului Pacific și Arctic, dar asta nu le scade importață. Marea Baltică asigură un acces imediat la porturile altor nouă țări și între Rusia continentală și exclava Kaliningrad. Prin strâmtorile dintre Danemarca și Suedia, Marea Baltică este legată de Marea Nordului și oceanele din nordul și vestul acesteia din urmă. Marea Neagră oferă posibilitatea accesului imediat la porturile altor cinci țări și, prin strâmtorile Dardanele și Bosfor și portul Istanbul, asigură legătura cu Marea Mediterană, iar mai departe, prin Canalul Suez și Strâmtoarea Gibraltar către oceanele Indian și Atlantic. Marea Caspică, cel mai întins lac cu apă sărată, este o mare închisă, fără acces la Oceanul Planetar.
1În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european ·2Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței ·3Stat transcontinental
1 În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european ·2 Parțial sau în întregime în Asia, în funcție de definirea graniței ·3 Stat transcontinental
.svg)
.svg)
