A absolvit Facultatea de Litere și Filozofie (secția filologie romanică) a Universității Regele Ferdinand din Cluj, în anul 1937, fiind mai apoi promovat doctor în litere și filozofie la Universitatea București (1948).[2] A urmat de asemenea studii juridice la Facultatea de Drept a Universității Regele Ferdinand din Cluj.
După ieșirea din închisoarea politică, între anii 1962-1964, a fost lector de limba franceză și istoria limbii române la Facultatea de filologie de la Timișoara, iar din 1964 lector, conferențiar și profesor la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Pitești, unde, în perioada 1971-1974, a îndeplinit și funcția de decan al facultății.
1990-1992, 1992-1996, 1996-2000 - Membru al Camerei Deputaților, circumscripția electorală PNȚCD din Bihor
1992-1996 - locțiitorul liderului Grupului parlamentar al PNȚCD și al PER
1996-2000 - președintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă
vicepreședintele Conferinței Interparlamentare de la Santiago de Chile
1992-1996 - membru al Grupului parlamentar și al Comisiei mixte pentru Parlamentul European
1992-1996 - președintele Grupului parlamentar de prietenie cu Belgia
1996-2000 - președintele Grupului parlamentar de prietenie cu Franța - Adunarea Națională
Activitate publicistică
Autor a 4 cursuri publicate sub egida Ministerului Învățământului în limba română și 3 cursuri în limba franceză
25 de volume și peste 700 de studii, articole și comunicări
contribuții în redimensionarea literaturii și culturii vechi românești, în includerea scrierilor românești în limba latină în istoria literaturii și culturii române, precum și în domeniul literaturii comparate
Membru al Comitetului de redacție (1942 - 1944) al publicației Ardealul, care apărea la București, în vremea ocupației horthyste a Transilvaniei de Nord
Membru al Colectivului de redacție al revistei Tribuna Transilvaniei (1945-1946)