Géza von Cziffra

Géza von Cziffra
Date personale
Născut	19 decembrie 1900[1][2][3][4][5] Arad, Austro-Ungaria[6]
Decedat	28 aprilie 1989 (88 de ani)[1][2][3][4][5] Dießen am Ammersee, Bavaria, Germania[7]
Înmormântat	Ostfriedhof[*][[Ostfriedhof (cemetery in Munich)|​]]
Cetățenie	Ungaria  Austro-Ungaria
Ocupație	regizor de film scenarist producător de film scriitor poet
Limbi vorbite	limba germană[2]
Alte premii
medalia de aur pentru servicii aduse orașului Viena[*]​ (1975) Medalia pentru Științe și Arte[*]​ (1976)
Modifică date / text

Géza von Cziffra [ˈɡeːzɒ fɔn ˈʦifrɒ] (n. 19 decembrie 1900, Arad - 28 aprilie 1989, Dießen am Ammersee) a fost un regizor de film și scenarist de origine maghiară.

Biografie

A fost elev într-un internat iezuit. Între 1914 și 1918 a fost elev al unei școli de ofițeri de marină militară. Ulterior s-a mutat la Budapesta, unde a fost redactor al unui ziar. În 1922 s-a mutat la Viena. În același an a început o practică la societatea cinematografică Sascha-Filmindustrie, unde a ecranizat filmul de animație „Gullivers Reisen” (Călătoriile lui Gulliver). În 1923 s-a mutat la Berlin, unde a început să activeze ca redactor al ziarelor Berliner Tageblatt și Welt am Abend. Totodată a scris nuvele, cronici de cinema și comentarii politice pe probleme ale Ungariei pentru celebrul ziar german Die Weltbühne. În aceeași perioadă a fost scenarist. Între 1932-1933 a fost proprietarul cabaretului din localul Palmenhaus (Casa palmierului) de pe bulevardul Kurfürstendamm din Berlin. După acapararea puterii de către naziști, von Cziffra s-a întors în aprilie 1933 la Budapesta, unde a realizat, ca regizor și coregizor, câteva la studiourile societății Hunnia-Film.

În 1936 s-a întors la Berlin, unde a fost un timp scenarist și asistent de regie. A dat publicității câteva piese de teatru. A devenit regizor plin în 1943 în urma succesului repurtat cu filmul de revistă Der weiße Traum (Visul alb) 1943 (sub direcția artistică a lui Karl Hartl).

În 1945 a condus lucrările pentru filmul Leuchtende Schatten (Umbre luminiscente), turnat în Praga ocupată. Consilier l-a avut pe un membru al SD-ului (serviciului de securitate) Sturmbahnführer-ul SS Eweler, frate al actriței Ruth Eweler. În scurt timp însă von Cziffra a fost dat afară din studio din cauza unor cârteli împotriva regimului nazist. Apoi a fost arestat de serviciul din Praga al Gestapo-ului (în clădirea numită Palatul Pecec, unde Gestapoul își avea sediul). Urma să execute o detenție de șase luni în închisoarea pragheză Pankrác. Potrivit propriilor sale istorisiri, regizorul von Cziffra a reușit să scape apoi de a fi transportat în lagărul de la Theresienstadt numai prin uz de fals în documente. A fost eliberat din detenție cu puțin timp înainte de sfârșitul celui de al doilea război mondial, la 19 aprilie 1945.

În același an, von Cziffra a înființat la Viena, cu licență americană, prima societate de film austriacă postbelică, Cziffra-Film (a existat până în 1949). În 1952 a fost cofondator al societății Arion-Film s.r.l. cu sediul în Hamburg, Germania.

Cele mai multe filme regizate au fost muzicale și de entertainment, având ca protagoniști actori cunoscuți din Austria și Germania ca: Peter Alexander, Rudolf Platte, Senta Berger și Hubert von Meyerinck și interpreți muzicali ca Bill Ramsey și Bully Buhlan.

Géza von Cziffra a contribuit mult la acest gen de producții în Germania și Austria în anii 1950 și 1960. În calitate de scenarist prolific s-a folosit de pseudonimele Peter Trenck, Albert Anthony, John Ferguson, Thomas Harrer, Richard Anden și Horace Parker.

În 1958 s-a căsătorit a cincea oară. Urna sa funerară a fost depusă în cimitirul de est din München, Germania.

Filmografie

• 1922: Gullivers Reisen (scenariu și regie; neterminat)
• 1930: Der Greifer – cu Hans Albers, Harry Hardt, Karl Ludwig Diehl și Charlotte Susa (asistent de regie)
• 1934: Ball im Savoy (asistent de regie și coscenarist)
• 1935: St. Peters Regenschirm (regie, scenariu)
• 1936: Wo die Lerche singt - cu Marta Eggerth, Hans Söhnker și Lucie Englisch (scenariu)
• 1937: Die Landstreicher (Vagabonzii) (scenariu)
• 1938: Frühlingsluft (Aer de primăvară) (scenariu)
• 1938: Peter spielt mit dem Feuer (Peter se joacă cu focul) (coautor scenariu)
• 1939: Der grüne Kaiser (Împăratul verde) (scenariu)
• 1940: Weißer Flieder (Liliac alb) (scenariu)
• 1942: Die heimliche Gräfin (Contesa tăinuită) (scenariu)
• 1943: Der weiße Traum (Visul alb) (scenariu, regie)
• 1944: Hundstage (scenariu, regie)
• 1945: Liebe nach Noten / Du bist Musik für mich (Dragoste pe note) (scenariu, regie) cu Rudolf Prack și Sonja Ziemann
• 1946: Glaube an mich (scenariu, regie)
• 1947: Das unsterbliche Antlitz (Fața nemuritoare) (scenariu, regie, producție)
• 1948: Der himmlische Walzer (Valsul celest) (scenariu, regie, producție)
• 1948: Königin der Landstraße (scenariu, regie)
• 1949: Lambert fühlt sich bedroht (scenariu, regie, producție)
• 1949: Höllische Liebe (scenariu, regie, producție)
• 1949: Gefährliche Gäste (scenariu, regie) cu Wolf Albach-Retty și Käthe Haack
• 1950: Gabriela (Drehbuch, Regie)
• 1950: Der Mann, der sich selber sucht (scenariu, regie)
• 1950: Die Dritte von rechts (scenariu, regie)
• 1951: Die verschleierte Maja (scenariu, regie)
• 1952: Der bunte Traum (scenariu, regie)
• 1952: Tanzende Sterne (scenariu, regie, producție)
• 1953: Das singende Hotel (scenariu, regie) cu Rudolf Platte, Fita Benkhoff și Bully Buhlan
• 1953: Die Blume von Hawaii (scenariu, regie, producție) (După opereta Floarea din Hawaii)
• 1954: Geld aus der Luft (scenariu, regie, producție)
• 1954: Tanz in der Sonne (scenariu, regie, producție)
• 1955: Der falsche Adam (scenariu, regie)
• 1955: Banditen der Autobahn (coscenarist, regie)
• 1956: Die gestohlene Hose (scenariu, regie)
• 1956: Mädchen mit schwachem Gedächtnis (scenariu, regie)
• 1956: Musikparade (scenariu, regie)
• 1956: Der schräge Otto (regie)
• 1957: Tante Wanda aus Uganda (regie)
• 1957: Der müde Theodor (scenariu, regie)
• 1957: Die Beine von Dolores (scenariu, regie)
• 1957: Das haut hin (scenariu, regie) cu Peter Alexander
• 1958: Nachtschwester Ingeborg (scenariu, regie)
• 1958: Wehe, wenn sie losgelassen (scenariu, regie)) cu Peter Alexander
• 1958: So ein Millionär hat's schwer (scenariu, regie) cu Peter Alexander, Germaine Damar
• 1959: Schlag auf Schlag (scenariu, regie)
• 1959: Ich bin kein Casanova (scenariu, regie) cu Peter Alexander
• 1959: Peter schießt den Vogel ab - cu Peter Alexander
• 1959: Bobby Dodd greift ein (regie)
• 1959: Salem Aleikum (scenariu, regie) cu Peter Alexander
• 1960: Als geheilt entlassen (scenariu, regie)
• 1960: Kriminaltango (scenariu, regie) - cu Peter Alexander și Vivi Bach
• 1961: Aventurile contelui Bobby (Die Abenteuer des Grafen Bobby), scenariu, regie, cu Peter Alexander, Vivi Bach și Gunther Philipp
• 1961: Junge Leute brauchen Liebe (scenariu, regie) cu Cornelia Froboess, Johannes Heesters și Waltraut Haas
• 1961: O stea cade din cer (Ein Stern fällt vom Himmel) (scenariu, regie)
• 1961: Cumpără-ți un balon (Kauf Dir einen bunten Luftballon) (scenariu, regie) cu Ina Bauer, Toni Sailer
• 1962: Liliacul (Die Fledermaus) (scenariu, regie) cu Peter Alexander, Marika Rökk, Willy Millowitsch, Gunther Philipp, Boy Gobert, Hans Moser și Oskar Sima
• 1962: Vânzătorul de păsări (Der Vogelhändler) (scenariu, regie) cu Cornelia Froboess, Georg Thomalla și Peter Weck
• 1962: Nachts ging das Telefon (regie)
• 1962: Das süße Leben des Grafen Bobby (scenariu, regie) cu Peter Alexander
• 1963: Charleys Tante (regie, prelucrare scenariu) cu Peter Alexander și Fritz Eckhardt
• 1964: Lana, Königin der Amazonen (scenariu, regie)
• 1965: An der Donau, wenn der Wein blüht (regie)
• 1968: Paradies der flotten Sünder (scenariu, regie)
• 1969: Josefine, das liebestolle Mädchen (scenariu, regie)
• 1974: Käpt'n Senkstakes Abenteuer (serial 3 episoade; scenariu)

Cărți (selecție)

• Das Beste aus meiner Witze- und Anekdotensammlung vom Film (Colecție de glume și anecdote din lumea cinematografiei). Heyne, München 1977, ISBN 3-453-00739-5
• Dr Martin Ottler, Mitläufer. Roman (= Lambda-Dossier, No. 3). Lambda-Edition, Hamburg 1988, ISBN 3-925495-25-8
• Es war eine rauschende Ballnacht. Eine Sittengeschichte des deutschen Films. Herbig, München 1985, ISBN 3-7766-1341-6
• Hanussen. Hellseher des Teufels. Die Wahrheit über den Reichstagsbrand. Herbig, München 1978, ISBN 3-7766-0879-X
• Der heilige Trinker (über Joseph Roth). Lübbe, Bergisch Gladbach 1983, ISBN 3-404-10215-0
• Im Wartesaal des Ruhms. Begegnungen mit berühmten Persönlichkeiten wie Bert Brecht, Albert Einstein, Erich Kästner u.a. (= Bastei Lübbe Allgemeine Reihe, Band 10660). Lübbe, Bergisch Gladbach 1985, ISBN 3-404-10660-1
• Immer waren es die Frauen ... Eine intime Zeitgeschichte. Herbig, München 1976, ISBN 3-7766-0784-X
• Kauf dir einen bunten Luftballon. Erinnerungen an Götter und Halbgötter. Herbig, München 1975, ISBN 3-7766-0708-4
• Der Kuh im Kaffeehaus. Die goldenen Zwanziger in Anekdoten. Herbig, München 1981, ISBN 3-7766-1147-2
• Tango. Roman einer Berliner Familie. Herbig, München 1980, ISBN 3-7766-0946-X
• Tanja und ihre vierzig Männer. Ein Roman. Wancura-Verlag, Wien 1957
• Ungelogen. Erinnerungen an mein Jahrhundert (Autobiographie). Herbig, München 1988, ISBN 3-7766-1500-1

Note

1. ^ Geza Von Cziffra, Find a Grave, accesat în 9 octombrie 2017 
2. ^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015 
3. ^ Géza von Cziffra, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017 
4. ^ Géza Cziffra, Brockhaus Enzyklopädie 
5. ^ Geza von Cziffra, Munzinger Personen, accesat în 9 octombrie 2017 
6. „Géza von Cziffra”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 13 decembrie 2014 
7. „Géza von Cziffra”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 31 decembrie 2014 

Legături externe