Franz Brentano

Franz Brentano
Franz Brentano la Viena, 1890
Date personale
Nume la naștere	Franz Clemens Honoratus Hermann Brentano
Născut	16 ianuarie 1838, Boppard Boppard, Renania-Palatinat, Germania
Decedat	17 martie 1917, Zürich Zürich, cantonul Zürich, Elveția[2][3]
Înmormântat	Altstadtfriedhof Aschaffenburg[*][[Altstadtfriedhof Aschaffenburg (cemetary, cultural heritage monument D-6-61-000-105 (0) in Aschaffenburg, Bavaria)|​]]
Părinți	Christian Brentano[*]​ Emilie Brentano[*]​
Frați și surori	Lujo Brentano[*]​
Căsătorit cu	Ida Brentano[*][[Ida Brentano ((1852-1894))|​]] () Emilie Brentano[*]​ ()
Cetățenie	Regatul Prusiei[4]
Religie	Biserica Catolică[1] Ireligiozitate
Ocupație	filozof psiholog cadru didactic universitar[*]​
Limbi vorbite	limba germană[5][6]
Activitate
Alma mater	Universitatea Ludwig Maximilian din München Universitatea din Würzburg[*]​ Universitatea din Tübingen Universitatea Humboldt din Berlin Universitatea din Münster
Organizație	Universitatea din Viena Universitatea din Würzburg[*]​
Rude	Adolf Lieben[*][[Adolf Lieben (chimist austriac)|​]] Richard Lieben[*]​
Profesor pentru	Kazimierz Twardowski[*]​, Alois Riegl[*][[Alois Riegl (istoric al artei austriac)|​]], Edmund Husserl[1], Alexius Meinong[*][[Alexius Meinong (filosof austriac)|​]], Sigmund Freud[1], Christian von Ehrenfels[*][[Christian von Ehrenfels (filosof austriac)|​]][1], Carl Stumpf[*][[Carl Stumpf (filosof german)|​]][1], Tomáš Garrigue Masaryk
Modifică date / text

Franz Clemens Brentano (n. 16 ianuarie 1838 în localitatea Marienberg de lângă Boppard de la Rin, Germania - d. 17 martie 1917, Zürich) a fost un filozof și psiholog de limbă germană, profesor la Universitatea din Viena. Totodată, prin a sa „Școală Brentano” (die Brentano-Schule) și prin numeroșii săi elevi marcanți, printre care Edmund Husserl și Sigmund Freud, Brentano este considerat a fi precursorul psihologiei moderne precum și al fenomenologiei.

Viața și opera

• Fratele său, Lujo Brentano, a fost om de știință; ei provin dintr-o familie intelectuală catolică de origine italiană. Frații tatălui său au fost scriitorii Clemens Brentano și Bettina von Arnim. Franz Brentano studiază la München, Würzburg, Berlin și Münster.
• Brentano face legătura dintre filozofie și psihologie, el fiind un reprezentant al celor care au legat filozofia scolastică din evul mediu cu psihologia. El descrie termenul de „inexistența intenționată a unui obiect” care este bazat pe trei elemente: imaginație, părere preconcepută, variații psihice.
• Franz Brentano este unul dintre cei mai influenți gânditori de la sfârșitul secolului al XIX-lea. A reintrodus teoria intenționalității în gândirea contemporană și a elaborat într-o modalitate exemplară problematica psihologiei descriptive. Cercetările sale psihologice reprezintă punctul de pornire nemijlocit al elaborării fenomenologiei lui Edmund Husserl și al teoriei obiectului a lui Alexius Meinong, iar disertația sa este opera care a inspirat interogația heideggeriană asupra ființei.

• 

  Universitatea din Würzburg

  Printre elevii săi se numără personalități precum Edmund Husserl, Rudolf Steiner, Carl Stumpf, Alexius Meinong, Sigmund Freud, Kazimierz Twardowski. De asemenea, gândirea sa l-a influențat și pe Martin Heidegger.

Opere principale

Opere principale:

• Despre multipla semnificație a ființei la Aristotel (1862), ed. Humanitas, 2003
• Psihologia din punct de vedere empiric (1874)
• Despre întemeierea cunoașterii etice (1889)
• Aristotel și concepția sa despre lume (1911)
• Adevăr și evidență (1930)
• Doctrina categoriilor (1933)
• Psihologia descriptivă (1982)

Despre Franz Brentano

• „Fără Brentano nu aș fi scris un rând de filozofie.“

(Edmund Husserl, scrisoare către Maria Bruck)

• „Stimate domnule Richardson! Una dintre întrebările scrisorii dumneavoastră este următoarea: «Cum trebuie de fapt înțeleasă prima dumneavoastră experiență legată de întrebarea privitoare la ființă la Brentano?» – Vă referiți probabil la faptul că prima scriere filozofică pe care am aprofundat-o constant începând din 1907 a fost disertația "Despre multipla semnificație a ființei la Aristotel" (1862). Pe pagina de titlu a acestei scrieri se afla următoarea expresie aristotelică: to on legetai pollahos. Traduc: «ființarea se manifestă într-un mod multiplu (în ființa ei)». În această expresie se ascunde întrebarea care mi-a determinat drumul gândirii: care este determinația simplă și unitară a ființei care domină toate semnificațiile ei multiple? Ce înseamnă a fi?“

(Martin Heidegger, scrisoare către Richardson, 1963)

Vezi și

Legături externe

1. ^ Q107648778[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
2. Брентано Франц, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]​  |access-date= necesită |url= (ajutor)
3. „Franz Brentano”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 30 decembrie 2014 
4. LIBRIS, 17 septembrie 2012, accesat în 24 august 2018 
5. CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
6. Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015