Franc Miklošič

Franc Miklošič
Date personale
Născut	20 noiembrie 1813[1][2][3][4][5] Radomerščak, Ljutomer, Slovenia[3][6]
Decedat	7 martie 1891 (77 de ani)[1][2][3][4][7] Viena, Austro-Ungaria[3][8][6]
Înmormântat	Cimitirul Central din Viena
Cetățenie	Cisleithania  Imperiul Austriac
Ocupație	lingvist bibliotecar pedagog[*]​ scriitor profesor universitar[*]​ filozof avocat jurist slavist[*]​ filolog[*]​ politician censor[*][[censor (person that checks media for the prohibited material)|​]]
Limbi vorbite	limba slovenă[9][10] limba albaneză limba română limba romani limba sârbocroată limba germană[10]
Activitate
Alma mater	Universitatea din Graz Universitatea din Viena
Organizație	Universitatea din Viena Universitatea din Graz
Premii	prix Volney[*][[prix Volney |​]] (1857) Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*]​ Ordinul bavarez Maximilian pentru științe și arte[*]​ (1885)
Modifică date / text

Franc Miklošič

Franc Miklošič (cunoscut în germană ca Franz von Miklosich) (n. 20 noiembrie 1813, Radomerščak, Ljutomer, Slovenia – d. 7 martie 1891, Viena, Austro-Ungaria) a fost un filolog sloven.

Biografie

Miklošič s-a născut în mica comună Radomerščak, din apropierea orăsului Ljutomer, parte, pe atunci, din Imperiul Austriac.

A absolvit cu titlul de doctor în filosofie Universitatea din Graz, unde a și lucrat, mai târziu pentru o vreme, ca profesor de filosofie. În anul 1838 s-a mutat la Universitatea din Viena, acolo unde a absolvit cu titlul de doctor în drept. În timpul studiilor, a fost influențat de opera filologului și lingvistului sloven Jernej Kopitar. A abandonat dreptul, pentru ca pentru marea parte din restul vieții sale să și-o dedice studiului limbilor slave.

În 1840, Miklošič a fost numit la catedra nou-creată de filologie slavă a Universității din Viena, pe care a ocupat-o până în anul 1886. A devenit membru al Academiei din Viena, care, de altfel, l-a desemnat secretar al secției istorice și filosofice, membru al consiliului de instruire publică și a senatului și membru corespondent al Academiei franceze de Inscripții și arte frumoase (Académie des Inscriptions et Belles-Lettres).

Prin numeroasele sale lucrări nu s-a limitat doar la limbile slave, ci a abordat și limbile română (și dialectul aromân), albaneză, greacă și romani.

Selecție bibliografic

• Lexicon linguae slovenicae veteris dialecti, 1850 (1862-65 als Lexicon Palaeoslovenico-graeco-latinum)
• Vergleichende Grammatik der slavischen Sprachen, 4 Bde., 1852–75
• Vergleichende Formenlehre der slavischen Sprachen, 582 p., 1856
• Monumenta Serbica Spectantia Historiam Serbiae, Bosniae, Ragusii, 1858 (Hg.)
• Die Bildung der slavischen Personennamen, 1860
• Etymologisches Wörterbuch der slavischen Sprachen, 1886
• Über die Mundarten und Wanderungen der Zigeuner Europas, 12 Tle., 1872-80.

Note

1. ^ „Franc Miklošič”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 24 aprilie 2014 
2. ^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015 
3. ^ Slovenska biografija 
4. ^ Franc Miklošič, Hrvatska enciklopedija[*][[Hrvatska enciklopedija (Croatian national encyclopedia)|​]] 
5. Franz Xaver Miklosich, Brockhaus Enzyklopädie 
6. ^ Миклошич Франц, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]​  |access-date= necesită |url= (ajutor)
7. Franc Miklošič, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017 
8. „Franc Miklošič”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 30 decembrie 2014 
9. Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015 
10. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)