Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.
[[wiki]]
Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în februarie 2022
S-a născut într-o familie de țărani, în satul Tăgădău, comuna Beliu, județul Arad, fiind fiul lui Florian Dudaș și al soției sale Florica (născ. Mihoc). A urmat școala primară în Tăgădău și Beliu, studiile gimnaziale la Liceul "Samuil Vulcan" din Beiuș, Facultatea de Istorie-Geografie la Oradea și Facultatea de Istorie-Filosofie la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca.
După terminarea studiilor, a lucrat ca profesor în localitățile Moroda (1968-1969), Chisindia (1969-1970) și Ignești (1970-1976), din județul Arad, perioadă în care, alături de activitatea didactică, s-a ocupat - sub îndrumarea arheologului Sever Dumitrașcu - cu cercetarea arheologică a Țării Zărandului, ce a constituit tema lucrării de licență, susținută sub îndrumarea prof. univ. Hadrian Daicoviciu. În anul 1975 a obținut prin concurs postul de muzeograf pentru Patrimonul Cultural din cadrul Muzeului Țării Crișurilor din Oradea, iar apoi de cercetător științific principal și expert al Patrimoniului Cultural Național pentru carte veche și rară, axându-și activitatea pe evidența patrimoniului de carte rară, cercetarea culturii românești scrise și lupta românilor din Transilvania pentru apărarea ființei naționale și unitatea Neamului. În anul 1990 a fondat la Oradea revista de cultură Lumina și Editura Lumina.
Activitatea publicistică
Florian Dudaș a debutat publicistic în anul 1967 în periodicul "Crișana" de la Oradea, colaborând ulterior cu articole și recenzii în ziarul "Flacăra" (Arad), revista Uniunii Scriitorilor "Orizont " (Timișoara), revista "Familia" (Oradea), revista "Albina"(București), "Revista Muzeelor" (București), cu articole și studii în revistele mitropoliilor ortodoxe române de la Timișoara, Iași și București, precum și în anuarele unor muzee din țară. Ca istoric al Transilvaniei, a publicat între anii 1977 și 2021 peste 30 de cărți, dedicate valorificării moștenirii culturale, mai cu seamă circulației culturii românești vechi, începând din Evul Mediu până în Epoca Luminilor și luptei poporului român din Transilvania pentru afirmarea ființei naționale și apărarea pământului strămoșesc.
Opera istorică a lui Florian Dudaș, începând cu perioada voievodatelor și sfârșind cu anii celui de-al Doilea Război Mondial, afirmă permanențele Istoriei Neamului și, deopotrivă, susține ființa românească a Transilvaniei.
Opera
Carte veche românească în Bihor. Sec. XVI-XVII, Oradea, 1977, 205 p.+45 ilustrații
Vechile tipărituri românești din bisericile Bihorului, Oradea, 1979, 220 p.+45 ilustrații
Cazania lui Varlaam în Vestul Transilvaniei, Timișoara, 1979, 266 p.+ 61 ilustrații
Zărandul. Chipuri și fapte din trecut, București, 1981, 167 p.
Cazania lui Varlaam în Transilvania, Cluj-Napoca, 1983, 505 p.+77 ilustrații
Răscoala lui Horea în tradiția poporului, București, 1984, 292 p.
Manuscrisele românești din bisericile Bihorului. I-II, Oradea, 1985-1986,271+368 p.
Manuscrisele românești medievale din Crișana, Timișoara, 1986, 200 p.
Vechi cărți românești călătoare, București, 1987, 240 p.
Avram Iancu în tradiția poporului român, Timișoara, 1989, 332 p.
Memoria vechilor cărți românești, Oradea, 1990, 410+54 ilustrații
Teroare în Maramureș, Oradea, 1991, (ed. II, 1997),78 p.
Însemnări pe bătrâne cărți de cult, București, 1992, 207 p.
Avram Iancu, Eroul Românilor, Oradea,1993, 144 p.
Vasile Sturze Moldoveanul, peregrinul transilvan, Oradea, 1993, 175 p.
Românii din Oradea în Epoca Luminilor, Oradea, 1996, 239 p.
Misterioasa miniatură “Madona română” din Biblioteca Vaticanului, Oradea, 1997
Avram Iancu în tradiția românilor, Timișoara, 1998, 360 p.
Catastrofe naturale în Transilvania. În lumina însemnărilor pe vechile cărți românești, Oradea, 1999, 176 p.
Curtea voievodală a domnitorilor români peregrini în secolul XVII în Crișana, Oradea, 2001, 103 p.
Pictorul David din Curtea de Argeș. Peregrinul transilvan, Oradea, 2002, 125 p.
Cărturari și artiști din Muntenia și Moldova peregrini în Crișana(Sec. XVI-XVIII), Timișoara, 2003, 263 p.
Vechea Catedrală Ortodoxă a Bihorului. Biserica din Velența(Veneția) Orăzii, Oradea, 2004, 287 (în colab.)
Urme din trecutul Transilvaniei. I, Timișoara, 2004, 270 p.
Vămile Destinului. Scrisori de la Lucreția Suciu, Oradea, 2004, 263 p.
Odoarele vechii Catedrale Ortodoxe a Bihorului. Cea mai veche bibliotecă românească din Oradea, Oradea, 2005, 157 p.+ 20 ilustrații
Cazania lui Varlaam în Transilvania. Studiu istoric și bibliologic, Timișoara, 2005, 340 p.
Gravurile românești vechi de la Muncelu Mare (Hunedoara), Oradea, 2005, 113 p.
Corpus-ul: Vechile tipărituri românești din Țara Bihorului (1536-1830), I-II, Timișoara, 2007, 500+556 p.
Corpus-ul: Vechile manuscrise românești din Țara Bihorului (Sec. XVI-XIX), I-II, Oradea, 2008, 388+417 p.
Epistola lui Petrache Lupu de la Maglavit cãtre Petru
Groza, Prim-ministrul României, Oradea, 2010
Biblioteca lui Goga, Oradea, 2011
Contribuții bibliologice privind opera principelui Dimitrie Cantemir, Oradea, 2012, 129 pagini
Ediția princeps a cărții lui Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei. Beschreibung der Moldau, Hamburg, 1769-1770. Studiu bibliologic și ediție anastatică, Oradea, 2013, 230 pagini
Prefectul-General Avram Iancu și Legiunea "Auraria Gemina"
Studiu istoric și Corpus documentar, Oradea, 2016, 501 pagini și 35 ilustrații
Contribuții la Bibliologia românească, Oradea, 2017, 416 pagini cu ilustrații
Albumul Istoric Vasile Goldiș 1918. Un fascinant document al Marii Uniri, Oradea, 2018, 70 p. cu ilustrații
Memorialul cărților mele, Oradea, 2020, 342p., cu ilustrații
Frontul Plugarilor. Corespondența omului politic Petru Groza cu ziaristul elvețian E. W. Bruppacher (1933-1939), Oradea, 2021, 355 p., cu ilustrații.
Referințe
1. Dan Simonescu, în " Revista de Istorie și Teorie Literară" (București), 1979, nr. 2, p. 291
2. Nicolae Edroiu, în " Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol" , (Iași), 1978, p. 629-630
3. Alexandru Duțu, în "România Literară" (București), 1978, nr. 39, p. 5
4. Mircea Anghelescu, în "Viața Românească" (București), 1980, nr. 11, p. 108-109
5. Iacob Mârza, în "Apulum" (Alba Iulia), 1980, p. 642-643
6. Nicolae Bocșan, în "Anuarul Institutului de Istorie "Gheorghe Barițiu" (Cluj-Napoca), 1980, p. 575-576
7. Ioan Alexandru, în "Flacăra" (București), 1980, nr. 46, p. 15
8. Bartolomeu Anania, în "Magazin Istoric" (București), 1982, nr. 5, p. 36-40
9. Alexandru Duțu, în vol. Istoriografia literară românească, București, 1984, p. 180-181
10. Gheorghe Buluță, în "Luceafărul" (București), 1986, nr. 5, p. 6
11. Dan Horia Mazilu, în vol. Recitind literatura română veche, București, 1994, p. 338
