PROFILBARU.COM

Pentru clubul actual cu numele de Politehnica Iași, vedeți CSM Politehnica Iași.

Politehnica Iași

Informații generale

Nume complet

Fotbal Club Politehnica Iași

Abreviat

Alb-albaștrii

Nume precedent(e)

ACSMU Poli Iași
CSM Studențesc Iași
C.S. Poli Unirea Iași

Data fondării

aprilie 27, 1945; acum 79 de ani

Data desființării

2010; acum 14 ani

Culori

Stadion

Emil Alexandrescu
(11.481 de locuri)

Proprietar

Primăria Iași

Prezență online

Website oficial
canal Facebook
Instagram
canal Twitter
Youtube

Echipament

Acasă

Deplasare

FC Politehnica Iași a fost un club de fotbal din Iași, România. În 2010, echipa a retrogradat din Liga I unde jucase timp de șase sezoane consecutive. Apoi clubul a intrat în faliment și nu a fost înscris de FRF în Liga a II-a. În același an Poli Iași, cel mai iubit club de fotbal din Iași a fost desființat. Echipa se afla sub tutela Universității Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iași. Acum, această marcă se află într-un proces de licitație.

Istoric

Poli Iasi , actuala echipă ce evoluează în liga 1 în anul 2024 este continuatoarea echipei Poli Iași în care au jucat fotbaliști celebri precum.Vasile Simionaș sau Daniel Pancu.^[1]

Masa de suporteri este aceeași, echipa este a orașului, nu a apărut nicio altă entitate sportivă să poată lua din masa suporterilor.

Războaiele pentru siglă sunt doar pentru interesul unora ce vor o supraevaluare a mărcii. Suporterii iubesc și susțin actuala Poli Iași 1945.

Perioada 1945-1960

Politehnica Iași a fost prima echipă a studenților din Iași care a luat ființă la 27 aprilie 1945, sub denumirea de Sportul Studențesc. O lună mai târziu, la 31 mai, devine A.S.P.I. (Asociația Sportivă Politehnica Iasi). Participă la prima ediție postbelică a Diviziei B, 1946-1947, ocupând locul 12, din 14 echipe în seria a II-a. În 1948 Politehnica devine C.S.U. (Clubul Sportiv Universitar). În campionatul diviziei secunde ocupă locurile 4 (1947-1948) și 6 (1948-1949).

În 1949 se înregistrează prima încercare de fuziune între fotbaliștii muncitori și studenți, alcătuindu-se, cu ocazia unui meci amical, o formație cuprinzând pe cei mai valoroși jucători de atunci, din orașul Iași. În 1950 C.S.U. se transformă în Știința Iași. Sub noua denumire echipa de fotbal a studenților ieșeni activează numai în Divizia B, ocupând succesiv următoarele locuri în clasamentul final al seriei respective: 6 în 1951; 5 în 1952; 9 în 1953 și 1954; 6 în 1955; 4 în 1957-1958.

La 1 august 1958, fuziunea dintre Știința și C.F.R. - nerealizată în urmă cu aproape un deceniu - se realizează, constituindu-se astfel Clubul Sportiv Muncitoresc Studentesc (C.S.M.S.), având în componență cei mai buni fotbaliști ieșeni, și Unirea Iași, formație alcătuită din restul jucatorilor de la Știinta și C.F.R. În noua formulă de participare în campionatul divizionar B, Unirea - de fapt garnitura a doua a fotbalului ieșean - ocupa, în mod surprinzător, un loc mai bun în clasamentul ediției 1958-1959 (locul 5) față de C.S.M.S. (locul 8).

În anul următor, însă, echipa Clubului Sportiv Muncitoresc Studentesc câștigă seria și promovează în primul eșalon fotbalistic. Meritul promovării revine antrenorilor I. Unguroiu și M. Manolescu, precum și jucătorilor care au alcătuit formația de bază în anul competițional 1959-1960: Ursache (Florea) - Scarlat, Păun, Buimistruc, Don, Dram - Demian, Voica, Unguroiu, Cruțiu, Avasilichioaie. În anul următor retrogradează în Divizia B.

Perioada 1960-1980

La sfârșitul campionatului 1961-1962, ocupând din nou primul loc în seria I a Diviziei B, C.S.M.S. promovează pentru a doua oară în primul eșalon divizionar, având la conducerea tehnică pe Remus Ghiurițan. Au urmat cinci ani în care C.S.M.S. s-a menținut în categoria formațiilor de elită ale fotbalului din România: 1962-1963 locul 10, 1963-1964 locul 12, 1964-1965 locul 10, 1965-1966 locul 6(cea mai bună clasare din istorie), 1966-1967 locul 13.

Apoi, un nou campionat (1967-1968) în Divizia B, de data aceasta sub numele de Politehnica, adoptat la 10 octombrie 1967. În vara anului 1968 echipa revine pentru a treia oară în Divizia A cu antrenorul I. Zaharia la conducerea tehnică și următoarea formulă de bază: Constantinescu (Iordache) - Romilă I, Ianul, Stoicescu, Deleanu - Ștefănescu, Vornicu - Incze IV, Lupulescu, Cuperman, Gavril (Andrioaie).

În continuare Poli ocupă locuri în partea inferioară a clasamentului: 10 în 1968-1969, 12 în 1969-1970, 8 în 1970-1971, 15 în 1971-1972, după care echipa cade în "B", revenind în anul următor, pentru a patra oară în prima divizie, cu antrenorii Constantin Laurențiu și Ion Marica. Lotul care a realizat această performanță a fost următorul: Costaș, Pop, Romilă I, Ianul, Stoicescu, Sofian, Micloș, Romilă II, Simionaș, Goleac, Costăchescu, Hanceriuc, Marica, Incze IV, Amarandei, Lupulescu, Dănilă, Moldoveanu.

De aici înainte pozițiile succesive în clasamentele finale ale Diviziei A au fost următoarele: 13 în 3 ediții consecutive (1973-1974, 1974-1975, 1975-1976), 8 în 1976-1977, 15 în 1977-1978, 12 în 1978-1979, 8 în 1979-1980, 16 în 1980-1981. A urmat un an de "B" și apoi cea de-a cincea promovare în primul eșalon, sub conducerea antrenorului Gh. Constantin, secondat de Kurt Gross. Lotul de jucători utilizat a fost : Bucu, Anton, Ciocîrlan, Kereszi, M. Radu, Cioacă, Nemțeanu, Simionaș, Florean, Paveliuc, Pachițean, Romilă II, Negri, Gheorghiu, Burdujan, Oprea, Ionescu, Agachi, Cojocaru, Naste, Munteanu.

Perioada 1980-2000

Revenită în prima divizie, Politehnica Iași ocupă locul 10 în 1982-1983 și locul 8 în 1983-1984. La începutul campionatului 1984-1985, echipa, cu un nou cuplu de antrenori: Constantin Oțet și Vasile Simionaș, a cooptat în efectivul său pe Damaschin și Huțu. Din anul 1985 Politehnica evoluează în Divizia B, reușind promovarea în sezonul 1994-1995 în urma unui meci de baraj disputat pe data de 24 iunie 1995 la Brașov contra echipei Electroputere Craiova. În acel meci Poli a fost condusă cu 2-0, dar apoi a reușit egalarea și în cele din urmă să câștige la penalty-uri cu scorul de 6-5. Evoluează un an (1995-1996) în Divizia A antrenori Dumitru Anton, Leonida Antohi, Narcis Ciocîrlan și Silviu Stănescu, unde alternează rezultatele bune cu cele slabe și în cele din urmă retrogradează în Divizia B.

În această perioadă, a evoluat cel mai talentat fotbalist al Politehnicii, Daniel Pancu, care în 1996 este transferat la Rapid București.

Cât a evoluat în Divizia B, Poli a avut ca antrenori printre alții pe Ion Moldovan în sezonul 1998-1999, viitor antrenor al echipei de tineret a României, Mihai Dănilă și Leonida Nedelcu în sezonul 1999-2000, și pe Liță Dumitru în sezonul 2000-2001, actualul antrenor al echipei naționale a României under 18. În sezonul 2000-2001 Poli retrogradează, pentru prima dată, în Divizia C. Aici fuzionează cu o altă echipă ieșeană din al treilea eșalon, Unirea 2000.

Perioada 2000-2010

Poli începe sezonul 2001-2002 sub denumirea de C.S. Poli Unirea Iasi.

Retrogradarea în al treilea eșalon al țării, pentru prima dată în istorie, a reprezentat momentul de trezire al echipei și startul într-o cursă de revenire în elita fotbalului românesc. Cu antrenorul Vasile Simionaș pe bancă, promovarea în Divizia B are loc la doar un an distanță, Poli Unirea Iași reușind să se impună în mod autoritar. În primul sezon după revenirea în "B", echipa are un start de sezon foarte bun, ajungând la un moment dat pe prima poziție. Lupta pe două fronturi, Cupa României și campionat, Poli Unirea a ratat promovarea, dar a obținut o performanță deosebită în Cupă, ajungând până în sferturile de finală.

Promovare in SuperLiga

În sezonul 2003-2004 Politehnica Iași a reușit, după opt ani, să revină pe prima scenă fotbalistică, ocupând locul întâi în Seria I a Diviziei B. În Divizia A, Poli începe dezastruos sezonul 2004-2005, având doar două puncte după primele opt etape. Această serie de rezultate negative atrage după sine schimbarea antrenorului Vasile Simionaș cu Ionuț Popa. Acesta din urmă reușește un rezultat miraculos la debutul său pe banca tehnică a Politehnicii, învingând cu 1-0 pe Steaua București, chiar în Ghencea. La finalul turului, Politehnica se desparte de Adrian Cristea, care semnează cu Dinamo București și care era considerat unul dintre cele mai bune produse ale Centrului de Copii și Juniori al Politehnicii, din ultimii zece ani. Sub conducerea antrenorului Ionuț Popa, Politehnica încheie sezonul 2004-2005 pe poziția a noua, dintr-un total de 16 echipe. În sezonul 2005-2006, Ionuț Popa reușește cu Politehnica o clasare pe locul 10 în prima ligă, iar în sezonul 2006-2007, locul 12. În sezonul 2009-2010 a Ligii I Poli Iași a retrogradat, însă din cauza celor 3 milioane euro datorii, FRF nu a înscris echipa în Liga a II-a. Echipa a intrat în insolvență.

Palmares

Național

Liga I

Locul 6 (1): 1965-66

Liga a II-a

Campioană (6): 1959–1960, 1961–62, 1967–68, 1972–73, 1981–82, 2003–04

Vicecampioană (4): 1985–86, 1986–87, 1987–88, 1993–94

Liga a III-a

Campioană (1): 2001–02

Cupa României

Semifinalistă (4): 1947-1948, 1962-1963, 1977-1978, 1984-1985

European

UEFA Europa League

Turul 2 (1): 2016-2017

Suporteri

Politehnica Iași obișnuia să dețină sprijinul marii majorități a suflării fotbalistice ieșene încă din anii '50 - '60, iar începând cu anii '90 a început să prindă contur o galerie „ultras” prin grupuri precum B.R. Boys, MCDVIII, Blue Force, Settore Ultra. Aceste nume au dispărut ulterior din cultura ultras ieșeană, iar grupurile Băieții Veseli, Anturaj Tânăr (următorii „Băieți Veseli”) și Ultras Iași s-au consacrat în ceea ce se va numi Peluza Nord Iași.

Rivala tradițională a Iașului a fost FC Vaslui, acestea confruntându-se în Derby-ul Moldovei, obișnuit cu o atmosferă intensă creată de suporterii celor două orașe rivale și cu un istoric lung de incidente și confruntări violente între membrii celor două galerii. A existat la un moment dat și o rivalitate de intensitate scăzută împotriva Botoșaniului, aceasta însă neputând vreodată să capete vreun contur major deoarece galeria FC Botoșani a și dispărut în timp.

O altă rivală a Politehnicii, chiar dacă în perioada comunismului cele două obișnuiau să fie prietene, este Oțelul Galați, primită cu ostilitate de către publicul ieșean în prezent.

Ieșenii au prietenii cu Farul dar și o frăție cu cei de la Zimbru Chișinău, în Basarabia.

În prezent, ca urmare a pierderii siglei - astfel și orice legătură cu Politehnica istorică, Peluza Nord Iași și-a suspendat activitatea și apariția noi brigăzi "Brigada 9 Copou" care încurajează echipa în prezent

Structura

Articol principal: Stadionul_Emil_Alexandrescu.

Stadion

Stadionul - Emil Alexandrescu

Actualul stadion se află pe același loc unde se găsea arena pe care se disputau meciurile de fotbal ale echipelor ieșene din perioda interbelică, „Textila M.V.”, „Victoria C.F.R.” și „Ateneu Tătărași”, toate trei la nivelul Diviziei B. După anul 1947 pe această arenă își disputau meciurile de campionat, în divizia B, echipele ieșene „Locomotiva” și „C.S.U” (ulterior „Știința”). Tot pe acest stadion se disputau și meciurile de handbal ale echipei „Știința Iași”, în prima categorie a țării, precum și cele de rugby ale divizionarei A CSMS Iași. Mai târziu, prin fuziunea celor două echipe de fotbal, „Locomotiva” și „Știința”, s-au format, din anul 1958, echipele „Unirea” și „C.S.M.S”.

După „1950” stadionul capătă denumirea „23 august”. În anul 1959 organele locale ieșene iau hotărârea renovării vechii arene, lucrare ce se va termina în anul 1960. Noua arenă, foarte cochetă și modernă la acea vreme, cu o capacitate de aproximativ 15.000 de locuri, a fost inaugurată la data de 23 august 1960, eveniment marcat de disputarea unei partide amicale între echipa ieșeană „CSMS”, proaspăt promovată în prima divizie a țării, și echipa „Nistru Chișinău” (RSS Moldovenească), adversar devenit tradițional la acele vremuri în întâlniri amicale ale echipelor ieșene „CSMS” și „Unirea”.

Daniel Pancu , ultimul produs al academiei Iasiului , a jucat pentru Politechnica din 1994-1996

În echipa ieșeană, la acel meci, a jucat și Gheorghe Constantin, celebru jucător român în anii '50-'60.

Pe lângă meciurile de fotbal, pe arenă se mai disputau și meciuri de rugby, baschet, concursuri de atletism, ciclism, motociclism, călărie, demonstrații de gimnastică și arte marțiale, concerte de muzică ușoară și populară și diverse alte manifestații ocazionate de evenimente cu caracter patriotic. Capacitatea maximă atinsă la unele evenimente a fost de până la 15.000 de spectatori. În 1992, stadionul a căpătat numele de „Emil Alexandrescu”, în memoria unui apreciat primar al municipiului Iași, fost jucător de fotbal al echipelor „Locomotiva” și „CSMS”.

După 2004, incinta stadionului a suferit o serie de alte modificări, îmbunătățiri, modernizări, numărul locurilor pe scaune cifrându-se la 11.481. De asemenea , în anul 2010 s-a montat instalația de încălzire a terenului, care însă nu a mai fost folosită de acest club.