S-a născut la Timișoara în familia medicului stomatolog Mór Acél și a lui Milina născută Harnik, tehniciană dentară. A studiat la Liceul de Muzică din Timișoara, fiind elevul pianistei Lili Havas, apoi la Conservatorul din București (1953-1957), cu Victor Iusceanu (teorie-solfegiu), Paul Constantinescu (armonie), Silvia Căpățână (pian), Adriana Sachelarie și George Breazul (istoria muzicii), Constantin Silvestri (dirijat orchestră), Ion Vicol (dirijat coral) și la Conservatorul din Cluj (1958-1960) la Antonin Ciolan și Anton Ronai (dirijat orchestră), Izolda Erdély (istoria muzicii).
A debutat la Filarmonica din Botoșani (4 octombrie1960), unde a rămas dirijor permanent o scurtă perioadă (1960-1963), preluând apoi - prin concurs - funcția de dirijor al Filarmonicii din Oradea (1965-1992). A fost și profesor de pian la Filarmonica din Botoșani din 1960 până 1963. A urmat cursuri de specializare la Hilversum (Olanda) cu Jean Fournet. A rămas la Oradea ca director artistic până în 1992.
În perioada 1981-1983 a fost directorul artistic de la opera din Istanbul.
A inițiat, ca primul dirijor în România, în 1989 la Oradea - Băile Felix, cursuri de vară de dirijat orchestră, printre elevii săi numărându-se Andrea Riderelli (Italia), Paul Murphy (Anglia), Guillaume Boulay și Frederik Rabemanjara (Franța), Dan Rațiu, Cristian Neagu, Paul Cristian Staicu etc.
A participat la numeroase festivaluri muzicale internaționale (Giornale Musicale din Vicenza). Paralel cu funcția sa de dirijor a depus o intensă activitate pedagogică, având numeroși elevi din diverse țări. Acél vorbea, în afară de română și maghiară, germana, italiana și engleza. A colaborat cu Mario Del Monaco, Irene Oriver, Igor Oistrah, Robert Soetens, Monique Haas, Magda Tagliafero, Rosa Fein, Ryazard Bakst, Dmitri Alexeev, Antonio Barosa, Sebastian Benda, Takeihiro Hirai, Agnes Baltsa ș.a. A abordat deopotrivă repertoriul simfonic și cel de operă, fiind atras în special de muzica în stil baroc și de cea clasică vieneză, la loc de frunte situându-se partiturile maeștrilor austrieci care au activat în Oradea (Michael Haydn, Carl Ditters von Dittersdorf). Mai târziu s-a specializat în muzica lui Béla Bartók și Zoltán Kodály.
În 1999 s-a întors ca director artistic la Filarmonica de Stat din Oradea. Urmează o perioadă de navete între Oradea, Szeged și Viena și multe turnee. Începe să predea în cadrul Wiener Musikseminar-ului cursuri de vară de arta dirijatului, având-o ca asistentă pe Elena Casella din Italia.
După o lungă și grea boală s-a stins din viață în 24 august2006 la Viena. A fost înmormântat în satul Kőszegszerdahely, unde a locuit ultimii ani, lângă orașul Kőszeg din Ungaria.
Viață privată
Acel a fost căsătorit cu Erzsébet, arhitectă, și a avut un fiu - András.
