Dava Newman

Dava Newman
Date personale
Născută1964 (61 de ani) Modificați la Wikidata
Helena, Montana, SUA Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațieingineri de aviație militară[*]​
inventatoare
director Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Notre Dame
Massachusetts Institute of Technology
Capital High School[*][[Capital High School (high school in Montana, United States)|​]]  Modificați la Wikidata
OrganizațieMassachusetts Institute of Technology
NASA  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Dava J. Newman (n. 1964, Helena, Montana, SUA) a fost director adjunct al NASA.[1] Newman a obținut o calitate de profesor în inginerie biomedicală aerospațială și o diplomă de master în inginerie și tehnologie aerospațială de la Massachusetts Institute of Technology (MIT). A absolvit cu o diplomă de licență în inginerie aerospațială de la Universitatea Notre Dame în 1986. Este profesor Apollo de Aeronautică și Astronautică și Inginerie a Sistemelor la MIT și la Școala de Sănătate, Știință și Tehnologie Harvard-MIT din Cambridge. Ea este MacVicar Faculty Fellow (pentru contribuțiile sale la învățământul universitar), fost director al Programului de Tehnologie și Politică MIT (2003-2015) și din 2011, director al Programului MIT Portugalia.[2] În calitate de director al Programului de Tehnologie și Politică (TPP) de la MIT, a coordonat cea mai amplă cercetare multidisciplinară a Institutului, implicând peste 1.200 de studenți. Din 1993, face parte din corpul didactic al Facultății de Aeronautică și Astronautică din cadrul Școlii de Inginerie a MIT. În decembrie 2020, a fost numită director al MIT Media Lab.[3]

Ancheta

Cercetarea lui Newman se concentrează pe ingineria biomedicală aerospațială și pe studiul comportamentului uman în diferite medii gravitaționale. Newman a fost investigatorul principal în patru misiuni de zbor spațial.[4] Experimentul privind senzorii de sarcină dinamică a navetei spațiale (DLS) a fost realizat în misiunea STS-62, măsurând perturbațiile cauzate de astronauți într-un mediu de microgravitație. Între 1996 și 1998, experimentul „Senzori de sarcină dinamică îmbunătățiți” a fost efectuat la bordul stației spațiale Mir. De asemenea, a fost co-investigator în cadrul studiului „Mental Workload and Performance Experiment (MWPE)”, desfășurat în misiunea STS-42, care a evaluat încărcarea mentală a astronauților și controlul motor în condiții de microgravitație.[5][6] A dezvoltat experimentul de zbor spațial MICR0-G pentru a oferi o suită de senzori și pentru a studia adaptarea umană în medii extreme.[7] Ea a fost investigatorul principal la MIT în studiul costumului de contramăsuri a sarcinii gravitaționale, sau Skinsuit, care a zburat pe Stația Spațială Internațională ca demonstrație a tehnologiei ESA din 2015 până în 2017.[8]

Dava Newman este cunoscută în special pentru cercetările sale privind costumele spațiale, în special BioSuit, a cărui compresie directă asupra pielii asigură presiune prin materialele textile din care este fabricată în locul gazului sub presiune. Costumul este conceput pentru a ajuta astronauții să se miște mai ușor decât permit costumele pline cu gaz.[9][10][11] Aceste tehnologii spațiale au fost ulterior adaptate pentru „costumele moi”, utilizate în cercetarea și îmbunătățirea locomoției pe Pământ. Newman este autorul cărții Interactive Aerospace Engineering and Design, un manual introductiv în domeniul ingineriei aerospațiale. De asemenea, a publicat peste 300 de articole în reviste de specialitate și conferințe și deține multiple brevete legate de tehnologia compresiei.[12]

Director adjunct al NASA

În octombrie 2014, președintele Barack Obama l-a nominalizat pe Newman pentru a fi director adjunct al NASA, dar Senatul Statelor Unite a returnat nominalizarea președintelui în decembrie 2014, Format:Neclar. Conform regulilor Senatului, pentru ca Newman să fie confirmat, Obama a trebuit să o nominalizeze din nou în a 114-a. º Congres, și a făcut acest lucru pe 8 ianuarie 2015.[13] Confirmarea în fața Comisiei Senatului pentru Comerț, Știință și Transport a fost pe 25 martie 2015.[14] După ce a fost recomandată în unanimitate de către Comisie și aprobată de plenul Senatului,[15] la 27 aprilie 2015 a fost confirmată în funcție.[16] Newman a demisionat din funcție pe 20 ianuarie 2017, coincizând cu sfârșitul administrației Obama.[17]

Premii și recunoașteri

Printre distincțiile și recunoașterile notabile se numără Medalia NASA pentru Serviciu Distins (2017), Premiul pentru Leadership al organizației Women in Aerospace (2017) și Premiul Henry L. Taylor acordat de Asociația Medicală Aerospațială pentru realizări remarcabile în domeniul factorilor umani aerospațiali (2017)..Costumul său spațial BioSuit a fost expus la Bienala de la Veneția (2015), Muzeul American de Istorie Naturală (2012), Muzeul Victoria și Albert, Londra (2012), Muzeul Științei și Industriei din Paris (2010), Muzeul de Știință și Industrie din Londra (2009) și Muzeul Metropolitan de Artă (2008). Revista Time i-a acordat premiul pentru cea mai bună invenție din 2007. Newman a fost inclusă pe lista celor mai bune 100 de femei ingineri în 2004 și a primit Premiul Național pentru Educatoare Aerospațială Femei în Aerospace în 2001.

Newman a fost director al Baker House a MIT.[18][19]

Note

  1. ^ Sharkey, Jim (). „Dava Newman Starts Work as NASA's Deputy Administrator”. Accesat în . 
  2. ^ „Dava Newman – MIT Portugal” (în engleză). Accesat în . 
  3. ^ „Dava Newman named director of MIT Media Lab”. MIT News | Massachusetts Institute of Technology (în engleză). Accesat în . 
  4. ^ „Dava Newman” (în engleză). . Accesat în . 
  5. ^ „Experiment Information: Mental Workload and Performance Experiment (15-IML-1)”. NASA: Life Sciences Data Archive. Accesat în . 
  6. ^ Newman, D. J.; Lathan, C. E. (). „Memory processes and motor control in extreme environments”. IEEE Transactions on Systems, Man and Cybernetics. Part C, Applications and Reviews. 29 (3): 387–394. doi:10.1109/5326.777074. ISSN 1094-6977. PMID 11542391. 
  7. ^ Rojo, ed. (). „Dava Newman”. NASA. Accesat în . 
  8. ^ „Dava Newman”. MIT Institute for Data, Systems, and Society (în engleză). Accesat în . 
  9. ^ W., William (). „MIT Professor Has Created a Safer, Skin Tight Space Suit That Will Make It Easier to Work on Mars”. Space Industry News. Accesat în . 
  10. ^ Malik, Tariq (). „MIT Develops Sleeker, Slimmed-Down Spacesuit”. Fox News. Accesat în . 
  11. ^ Bettex, Morgan (). „Safeguarding astronauts' hands”. R&D Daily. Accesat în . 
  12. ^ „Dava J. Newman Inventions, Patents and Patent Applications - Justia Patents Search”. patents.justia.com (în engleză). Accesat în . 
  13. ^ Earnest, Josh (). „Presidential Nominations Sent to the Senate”. The White House. Office of the Press Secretary. Accesat în . 
  14. ^ „Senate Reviews Dava Newman's Nomination to be NASA Deputy Administrator”. spaceref.com. Accesat în . 
  15. ^ Deedy, Alexander (). „Helena native Dava Newman one step closer to high-ranking NASA position”. Accesat în . 
  16. ^ „Dava Newman confirmed as NASA deputy administrator”. Accesat în . 
  17. ^ „Former Deputy Administrator Dava Newman”. NASA. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ „Housemasters”. About Baker House. MIT. 2010-02-13. Arhivat din original la 2015-09-21. Accesat în 13 de febrero de 2021.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  19. ^ „Three undergraduate communities to welcome new housemasters this fall”. Accesat în . 

Bibliografie

  • Newman, D.J., Interactive Aerospace Engineering and Design, Introductory engineering textbook with accompanying interactive CD-ROM, McGraw-Hill, Inc., January 2002.
  • Saleh, J.H., Hastings, D.E., and D.J. Newman, "Weaving Time into System Architecture: Satellite Cost per Operational Day and Optimal Design Lifetime," Acta Astronautica, 54:413-431, 2004.
  • Ferguson, P. A., Krebs, C. P., Stirling, L. A., Newman, D. J., “Kinetic and Kinematic Sensing System for the MICRO-G /Adapt International Space Station Experiment”, IEEE Transactions on Instrumentation and Measurement, June, 2006.
  • Jordan, N. C., Saleh, J. H., Newman, D. J., “The extravehicular mobility unit: A review of environment, requirements, and design changes in the US spacesuit”, Acta Astronautica, Volume 59, Issue 12, Pages 1135-1145, July 2006.
  • Newman, D.J., Canina, M. Trotti, G.L., “Revolutionary Design for Astronaut Exploration – Beyond the Bio-Suit”, CP880, Space Technology and Applications International Forum—STAIF-2007, Albuquerque, NM, February 11–15, 2007.
  • Carr, C. E., Newman, D. J., “Space Suit Bioenergetics: Framework and Analysis of Unsuited and Suited Activity”, Aviation, Space Environmental Medicine, 78:1013-1022, 2007.
  • Johnson, A.W., Hoffman, J.A., Newman, D.J., Mazarico, E.M., and Zuber, M.T., "An Integrated Traverse Planner and Analysis Tool for Future Planetary Exploration", AIAA 2010-8829, SPACE 2010, Anaheim, CA, 2010.
  • Stirling, L., Newman, D.J., Willcox, K., “Self-Rotations in Simulated Microgravity: Performance Effects of Strategy Training" Journal of Aviation, Space Environmental Medicine, vol. 80 no. 1, pp. 5–14, 2009.
  • Stirling, L., Willcox, K., Newman, D., “Development of a Computational Model for Astronaut Reorientation”, Journal of Biomechanics, Vol. 43, Issue 12, pp. 2309–2314, August 2010.
  • R. A. Opperman, J. M. Waldie, A. Natapoff, D. J. Newman, J. A. Jones, “Probability of Spacesuit-Induced Fingernail Trauma is associated with Hand Circumference,” J Aviat, Space Env Med, 81, 907-913, 2010.
  • Wagner, E.B., Granzella, N.P., Saito, N., Newman, D.J., Young, L.R., Bouxsein, M.L., “Partial weight Suspension: A Novel Murine Model for Investigation Adaptation to Reduce Musculoskeletal Loading”, J Applied Physiology, 109:350-357, 2010.
  • Waldie, J., Newman, D., “A Gravity Loading Countermeasure Skinsuit”, Acta Astronautica, 68(7-8):722-730, 2011.
  • Pfotenhauer, Sebastian M., et al. "Seeding Change through International University Partnerships: The MIT-Portugal Program as a Driver of Internationalization, Networking, and Innovation." Higher Education Policy, 2012.
  • Wessendorf, A.M. and Newman, D.J., Dynamic Understanding of Human-Skin Movement and Strain-Field Analysis, IEEE Transactions on Biomedical Engineering, 59(12):3432-3438, 2012.
  • Duda, K., Vasquez, R., Newman, D.J., “Variable Vector Countermeasure Suit (V2Suit) for Space Exploration", IEEE Explore, 978-1-4673-1813-6, 2013. Holschuh, B., Obropta, E., Newman, D.J., "Low Spring Index NiTi Coil Actuators for Use in Active Compression Garments, IEEE/ASME Transactions on Mechatronics, 20(3):1264-1277, 2015.
  • Melo, P., Silva, M., Martins, J., and Newman, D.J., "Technical Developments of Functional Electrical Stimulation to Correct Drop Foot: Sensing, Actuation and Control Strategies", Journal of Clinical Biomechanics, 30(2):101-113, 2015.
  • Holschuh, B., and Newman, D. "Two-Spring Model for Active Compression Textiles with Integrated NiTi Coil Actuators," Smart Mater. Struct. 24, 2015. Anderson, Y. Menguc, R. Wood, D. Newman, Development of the Polipo Pressure Sensing System for Dynamic Space-Suited Motion, IEEE Sensors Journal, Vol. 15(11):6229-6237, 2015.
  • P. L. Melo, M. T. Silva, J. M. Martins, D. J. Newman, A Microcontroller Platform for The Rapid Prototyping of Functional Electrical Stimulation (FES)-based Gait Neuroprostheses, Artif Organs, 39(5):E56-66, May 2015.
  • B Holschuh, D Newman, Morphing Compression Garments for Space Medicine and Extravehicular Activity Using Active Materials, Aerospace Medicine and Human Performance 87 (2), 84-92, 2016.
  • Newman, D.J., Wood, D., Roos, D., Pfotenhauer., S., Architecting complex international science, technology and innovation partnerships (CISTIPs): A study of four global MIT collaborations, Technological Forecasting and Social Change, Volume 104, March 2016, Pages 38–56.
  • Wood, D. and Newman, D. “The Innovation Landscape within a Large Government Agency: Promising Practices from the US National Aeronautics and Space Administration (NASA)”, 67th International Astronautical Congress, Guadalajara, Mexico, Sept. 2016.
  • Ekblaw, A., Prosina, A., Newman, D.J., and Paradiso, J., "Space Habitat Reconfigurability: TESSERAE platform for self-aware assembly." 30th IAA SYMPOSIUM ON SPACE AND SOCIETY (Space Architecture: Habitats, Habitability, and Bases). Proceedings of the IAF International Astronautical Congress 2019. **

Legături externe

Strategi Solo vs Squad di Free Fire: Cara Menang Mudah!