La data de 21 martie2000, Cătălin Chelu a achiziționat cu un miliard de lei vechi 51% din acțiunile societății Sircovtex Siret de la FPS[9]. Sircovtex avea 1.700 de angajați în 1997, iar în anul 2001 numărul acestora a ajuns la 314[9]. În august 2001, Sircovtex a intrat în faliment[10].
În septembrie2010 a preluat pachetul majoritar de acțiuni de 53,11% al companiei producătoare de vinuri Vinia Iași[13].
Controverse
Cătălin Chelu a fost un om de afaceri controversat, fiind acuzat în presă[14] că a devalizat Mecanica Rotes și că a vândut ilegal Secția de Confecții Metalice Teiș, în timp ce avea conturile blocate pentru datorii la stat[3].
În anul 2001, salariații de la Sircovtex Siret, au transmis fostului FPS o sesizare din care reieșea că omul de afaceri Cătălin Chelu vindea covoare din stocul unității prin intermediul unor firme care îi aparțineau, iar cu banii obținuți astfel își achita contravaloarea acțiunilor cumpărate de la FPS[9].
În anul 2007, Cătălin Chelu a fost acuzat de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) că a încercat și a reușit, prin diverse firme, să obțină controlul unui pachet de acțiuni mai mare decât permite legea la SIF-uri și a fost obligat să vândă acțiunile pentru a rămâne cu mai puțin de unu la sută[16][17].
În anul 2008, Cătălin Chelu și acoliții săi au încercat să preia controlul SC Plase Pescărești SA[18]. Metodele sale de „afaceri": fals în declarații, intervenții cu mascații unei firme private de pază și amenințări cu moartea la adresa celor care se opuneau intențiilor sale[18]. Toate aceste date se regăsesc și în dosarul DIICOT instrumentat în cazul Plase Pescărești[18].
La data de 18 noiembrie2010, Direcția Națională Anticorupție l-a surprins în flagrant pe Cătălin Chelu în timp ce încerca să-i ofere mită 50.000 de euro secretarului de stat în Ministerul Administrației și Internelor, Dan Valentin Fătuloiu, pentru a rezolva favorabil dosare aflate în lucru la unități de parchet, între care și DIICOT[19].
Pe 12 octombrie 2012, a fost condamnat de Tribunalul București la șase ani de închisoare cu executare în dosarul „Mită la MAI”.[20]
Pe 8 septembrie 2014, sentința a devenit definitivă, acesta sustrăgându-se executării pedepsei.[21]