Acest articol se referă la conflictul aflat in desfășurare între Armenia și Azerbaidjan, asupra regiunii Nagorno-Karabakh. Pentru războiul ce a avut loc între anii 1988-1994, vedeți Războiul din Nagorno-Karabah.
În prezent: Ilham Aliyev (Președintele Azerbaidjanului, Comandant Suprem) Zakir Hasanov (Ministrul apărării din Azerbaidjan) Najmaddin Sadigov (Șeful Marelui Stat Major din Azerbaidjan)
Conflictul din Nagorno-Karabah se referă la confruntările militare aflate în desfășurare între etnicii azeri și cei armeni. Aceste confruntări au loc în regiunea Nagorno-Karabah din Caucaz. Conflictul a evoluat ca urmare a Războiului din Nagorno-Karabah din anii 1988-1994. Deși războiul s-a încheiat prin decizia oficială de încetare a focului, tensiunile și disputele din regiune au continuat.
La data de 13 februarie 1988 au avut loc demonstrații la Stepanakert cu scopul ca Regiunea Autonomă Nagorno-Karabakh să se unească cu Armenia.
Odată cu căderea Uniunii Sovietice, au început acțiuniile militare dintre Armenia și Azerbaijan. Războiul s-a terminat cu victoria Armeniei și extinderea noii republici Arțah. Un armistițiu s-a făcut între cele două tabere la date de 12 mai 1994.
După 1994
Deși armistițiul era în efect, cele două țari au reînceput ostilitățile la 2 aprilie 2016. Cel puțin 30 de soldați au murit și alți 35 au fost răniți.
Al doilea Război din Nagorno-Karabakh
La 27 octombrie 2020, un al doilea război a izbucnit în Nagorno-Karabakh, unde ambele tabere au avut pierderi semnificative.
Azerbaijan a făcut progrese semnificative, recucerind teritorile ce înconjurau Nagorno-Karabakh
Războiul s-a terminat la 10 noiembrie 2020, cu un alt armistițiu cu asistența Rusiei. Armistițiul consta în cedarea teritorilor ce nu aparțineau fostei Regiuni Autonome Nagorno-Karabakh dar și teritorile cucerite din această regiune.
Blocada Republicii Arțah
Magazine goale în Stepanakert în timpul blocadei Republicii Arțah
Blocada a început pe 12 decembrie 2022, când azerii au blocat singura autostradă care leagă republica nerecunoscută Arțah de Armenia în zona intersecției Șuși-Karin. Ultima zonă este situată în zona de responsabilitate a misiunii de menținere a păcii a Ministerului Apărării al Federației Ruse. Azerbaijanul listează blocatorii drept activiști de mediu.
Ofensiva Azerbaidjanului din 2023
La 19 septembrie 2023, încălcând condițiile de încetare a focului din 2020,[4][5] Azerbaidjanul a lansat o ofensivă militară în Nagorno-Karabah.[6][7][8][9] La o zi după începerea ofensivei, pe 20 septembrie, s-a ajuns la un acord privind stabilirea unei încetări complete a ostilităților în Nagorno-Karabah, prin medierea comandamentului rus de menținere a păcii.[10] Azerbaidjanul a avut o întâlnire cu reprezentanții comunității armene din Arțah pe 21 septembrie la Ievlah, iar o altă întâlnire va avea loc luna următoare.[11][12]
Conform unui decret emis la 28 septembrie 2023 de către Samvel Șahramanyan, președintele Arțahului, acest stat va înceta să mai existe după 1 ianuarie 2024.[13]
^Özden Zeynep Oktav (). Turcia în secolul al XXI-lea: Problema unei noi politici externe (englezăTurkey in the 21st Century: Quest for a New Foreign Policy). Ashgate Publishing. p. 126. ISBN9781409476559. ...sprijinul Turciei acordat Azerbaidjanului în conflictul din Nagorno-Karabah...
^Flanagan, Stephen J.; Brannen, Samuel (). Schimbarea rapidă a Turciei: implicații asupra relațiilor S.U.A.-Turcia (englezăTurkey's Shifting Dynamics: Implications for U.S.-Turkey Relations). Washington, DC: Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. p. 17. ISBN9780892065363. Granița turco-armeană este închisă din 1994, din cauza sprijinului acordat Azerbaidjanului, de către Turcia, în conflictul din Nagorno-Karabah.
^„Joint statement on Azerbaijan's attack on Nagorno-Karabakh | Communiqués | Documents | DSCA | Delegations | European Parliament”. www.europarl.europa.eu (în engleză). Accesat în . We condemn in the strongest terms today's pre-planned and unjustified attack of Azerbaijan against Nagorno-Karabakh...We recall that the attack takes place in the context of a major humanitarian crisis in Nagorno-Karabakh, following Azerbaijan's blockade of the Lachin Corridor for the past nine months, in violation of Baku's commitments under the ceasefire statement of 9 November 2020 and of the legally binding orders of the International Court of Justice. Humanitarian access to Nagorno-Karabakh needs to be fully and permanently restored.
.jpg){kind=spacer}
