Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu (în trecut Staatsobergymnasium, respectiv Állami Főgymnázium), inițial colegiu iezuit înființat în 1692, este ca vechime a doua instituție de învățământ din Sibiu, unul din principalele licee din oraș.
Periodizare
Gimnaziul latin
Între anii 1692-1849 predarea s-a desfășurat în limba latină.
Gimnaziul german
După înfrângerea revoluției de la 1848-1849 din Transilvania autoritățile imperiale austriece au instaurat regimul neoabsolutist, însoțit de o politică de germanizare. În acest context limba de predare latină a fost înlocuită cu germana.[1]
Gimnaziul maghiar
În anul 1868 Ministerul Învățământului Public de la Budapesta a emis ordinul nr. 16514/1868, prin care a dispus înlocuirea limbii germane de predare cu limba maghiară.
„Avându-se în vedere că la sfârșitul anului școlar anterior [1867], din cei 461 de elevi ai școlii, 251 au fost români, 66 maghiari, 10 slovaci și numai 134 germani, nu se mai resimte trebuința menținerii pe mai departe a limbii germane de predare, întrucât ea nefiind limbă maternă pentru marea majoritate a elevilor, însușirea ei de către aceștia constituie o greutate mare pentru toți.”
—Munteanu, Monografia, pag. 32.
Pe lângă limba maghiară s-a admis ca în școală să fie folosite, ca limbi ajutătoare, româna și germana.[2]
Numele liceului a fost în perioada 1870-1918 Gimnaziul Superior de Stat din Sibiu (în germanăHermannstädter Staatsobergymnasium, în maghiarăNagyszebeni Állami Főgymnázium).
În perioada 1897-1898 au fost construite actualele clădiri ale liceului, după planurile arhitectului Ignác Alpár. După demolarea celor patru case existente pe locul de azi liceului, în iunie 1897 a fost pusă piatra fundamentală. Complexul de clădiri a fost dat în folosință în anul școlar 1898-1899.[3] Pe lângă corpul principal funcționa o capelă catolică (pe latura de pe strada Gheorghe Lazăr), în care se află în prezent sala de sport a liceului.
Liceul românesc
Consiliul Dirigent l-a numit în anul 1919 pe Alexandru Pop, profesorul de limba română al gimnaziului, în funcția de director. Denumirea de "gimnaziu" a fost înlocuită cu cea de "liceu", iar limba de predare maghiară înlocuită cu româna. În anul școlar 1951-1952 a fost adăugată o linie de predare în limba germană.[4]
.JPG)
