Capela Dumitru V. Hernia

Capela Dumitru V. Hernia
Capela Hernia în august 2019
Poziționare
Capela Dumitru V. Hernia
Coordonate	45°7′0.2″N 25°44′8.9″E ({{PAGENAME}})
Localitate	Câmpina, județul Prahova
Județ	Prahova
Țara	România
Adresa	Aleea Parcului nr. 2
Edificare
Stil arhitectonic	Baroc, rococo
Data finalizării	1886
Clasificare
Cod LMI	PH-II-m-A-21179
Lăcaș de cult
Informații generale
Confesiune	Ortodoxă
Hram	Sfântul Mucenic Dimitrie
Istoric
Localizare
Modifică date / text

Capela Dumitru V. Hernia^[1][2] (în limbajul curent Capela Hernea^[3]) este o veche capelă de rit ortodox din orașul Câmpina, județul Prahova, datând din anul 1886.^[3][4] Capela a fost declarată monument istoric prin Ordinul nr. 3261 din 30 octombrie 2020 al Ministerului Culturii.^[5]

Istoric

În 1828, Calinic, starețul Mănăstirii Cernica, în calitate de executor testamentar al ctitorei, Maria Bujoreanu, a construit în Câmpina biserica Sfânta Treime.^[3] Mănăstirea Cernica administra la acea vreme atât biserica, cât și moșia Bucea, zona în care se găsește astăzi autogara orașului.^[3] În 1854, Mănăstirea Cernica a făcut schimb de terenuri cu Mitropolia Munteniei, primind în schimbul moșiei Bucea o moșie situată în Brănești, mult mai aproape de mănăstire.^[3]

În anul 1863, după secularizarea averilor mănăstirești și bisericești, cei peste trei sute de clăcași ai fostei moșii Bucea au fost împroprietăriți în locul respectiv.^[3] În anul 1871, prințul Barbu Dimitrie Știrbei, un mare proprietar de terenuri în Câmpina și împrejurimi^[6][7], a cumpărat pământul de la noii proprietari.^[3]

În anul 1880, un mic boier originar din Brașov, Dumitru V. Hernia, s-a stabilit la Câmpina^[8][9] și a cumpărat de la prințul Barbu Știrbei fosta moșie a bisericii împreună cu zona de sud a orașului, o suprafață totalizând peste trei sute de hectare, pentru care a plătit 120.000 lei aur.^[3] Pe terenul cumpărat, Dumitru Hernia a început să prospecteze și să extragă petrol, devenind un pionier al industriei petrolului în oraș.^{[1][2][10][11]}

În zona de sud a orașului, pe platourile Bucea și Gahița aflate în proprietatea lui Hernia, au apărut nenumărate puțuri și sonde de exploatare din care inițial se extrăgeau zilnic 7–8 tone de țiței.^[10] În cei doar 5 ani care au urmat până la moartea sa, în 1885, Hernia a dobândit o avere fabuloasă prin veniturile realizate din extracție și o mare influență în oraș și împrejurimi.^[10]

În calitatea sa de nou administrator al întreprinderii, inginerul Ion Gheorghiu, fost prieten al petrolistului și devenit executorul testamentar^[2] și tutore al celor cinci copii minori ai lui Hernia, a construit o capelă de rugăciune pe terenul schelei de extracție petrolieră.^[12] Dumitru Hernea a fost reînhumat în exteriorul capelei, iar pe peretele acesteia a fost așezată o placă memorială cu următorul text: „În memoria răposatului Dumitru Hernia. Familia. 1886.”^[9][12]

Capela, proiectată de un arhitect vienez în stil baroc^[1][2][9], cu elemente rococo și neoclasice^[8][13], este considerată de unii comentatori și jurnaliști drept „un unicat”^[8], „o bijuterie arhitecturală”^[12] și „un veritabil monument de artă”^[9][14].

În anul 1896, Societatea „Steaua Română” a cumpărat întreaga moșie a boierului Hernia de la urmașii acestuia, dar terenurile au fost apoi confiscate prin Legea naționalizării din 1948, intrând în proprietatea statului comunist. Din acest motiv, descendenții lui Dumitru Hernia l-au exhumat din mormântul adiacent capelei și l-ar fi reînhumat în Cimitirul Bellu din București.^[9] Acolo exista încă în 1958 mormântul fratelui său Veniamin (d.1897), împodobit cu un bust a cărui realizare era atribuită sculptorului Ion Georgescu sau unuia din membrii familiei Storck.^[15]

În perioada comunistă, capela a fost în general abandonată, chiar dacă a servit o scurtă vreme ca atelier de pictură, și s-a degradat constant.^[3]

În 1998, capela a fost concesionată Parohiei Sfânta Treime din Câmpina.^[4] În ședința Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor din 10 decembrie 1998 s-a aprobat înființarea Parohiei Sfântul Mucenic Dimitrie, prin dezlipire de Parohia Sfânta Treime și având drept lăcaș de slujire Capela Hernia.^[3] Au fost efectuate unele lucrări de îngrădire și amenajare, dar noua parohie nu a reușit să strângă fondurile necesare pentru reabilitare, iar capela a fost cedată Patriarhiei Române în 2008.^[8]

Deoarece nici Patriarhia nu a efectuat demersuri de reabilitare a edificiului, acesta a fost transferat din nou Consiliului Local Câmpina, în anul 2015.^[4][8] Într-un studiu privind o strategie de dezvoltare și promovare a turismului în municipiul Câmpina publicat în 2015, capela Hernia este identificată drept un important obiectiv turistic.^[2]

În luna octombrie 2019, Consiliul Local Câmpina a aprobat alocarea unei sume de 30.000 de lei pentru întocmirea studiului istoric arhitectural și fișei analitice de inventariere pentru Capela Hernia, „în vederea începerii procedurii de clasare a acestui obiectiv în lista monumentelor istorice”,^[12] unul din scopuri fiind accesarea de fonduri europene pentru reabilitarea sa și includerea într-un viitor circuit turistic.^[13] În ședința din 27 februarie 2020 a Consiliului Local Câmpina, viceprimarul Adrian Pițigoi a anunțat că documentația trimisă de Primăria Câmpina a primit aviz favorabil din partea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.^[13] Pe 30 octombrie 2020, capela a fost declarată monument istoric prin Ordinul nr. 3261 al Ministerului Culturii, fiind clasată în categoria m - monument, II - arhitectură, grupa A, cu codul în Lista monumentelor istorice PH-II-m-A-21179.^[5][16][17] Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 1225 din 14 decembrie 2020.^[18]

Referințe

1. ^ „HOTARÂRE privind aprobarea Strategiei de dezvoltare a Municipiului Câmpina pentru perioada 2015 - 2020” (PDF). Consiliul Local Câmpina. Primăria Câmpina. 26 martie 2016. p. 61. Accesat în 24 mai 2020. 
2. ^ Conf.univ.dr. Mariana Baicu (2015). „STUDIU ȘI STRATEGIE DE DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A TURISMULUI ÎN MUNICIPIUL CÂMPINA” (PDF). Asociația Profesională a Formării în Administrația Publică Locală. pp. 79, 83, 166. Accesat în 24 mai 2020. 
3. ^ „Parohia Sfântul Mucenic Dimitrie și Sfânta Cuvioasă Parascheva din Câmpina – Capela Hernea”. Protoieria Câmpina. Arhivat din original la 19 iunie 2019. Accesat în 24 mai 2020. 
4. ^ Dana Mihai (29 septembrie 2015). „Soartă tragică pentru capela Dumitru Hernea, care poartă numele celui mai mare petrolist al Câmpinei. Clădirea de la 1886 este aproape o ruină”. Adevărul. Accesat în 24 mai 2020. 
5. ^ „ORDIN nr. 3.261 din 30 octombrie 2020 privind clasarea imobilului situat la adresa poștală Str. Parcului nr. 2, municipiul Câmpina, județul Prahova în Lista monumentelor istorice, cu denumirea Capela Dumitru V. Hernia, grupa A”. legislatie.just.ro. Ministerul Justiției. 30 octombrie 2020. Accesat în 2 ianuarie 2021. 
6. Prof. Alexandru Palaghiță (21 august 2018). „Câmpina, România 100. Castelul Știrbei, de ieri, sediul administrativ al Spitalului Voila, de astăzi”. Câmpina TV. Accesat în 24 mai 2020. ^{[nefuncțională]}
7. „Scurtă istorie a Liceului Nicolae Grigorescu din Câmpina”. istorialiceuluigrigorescu.blogspot.com. 30 decembrie 2013. Accesat în 24 mai 2020. 
8. ^ „Câmpina: O capelă veche de 130 de ani este în paragină”. Digi24. 1 octombrie 2005. Accesat în 24 mai 2020. 
9. ^ „100 de personalități ale României și legătura lor cu Câmpina. Dumitru Hernia”. Câmpina TV. 16 octombrie 2018. Accesat în 24 mai 2020. 
10. ^ „PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILĂ A MUNICIPIULUI CÂMPINA – I.3.1. Situația economică a Municipiului Câmpina” (PDF). Primăria Câmpina. Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă. 2004. p. 17. Accesat în 24 mai 2020. 
11. „Local Development STRATEGY for Campina Municipality, 2011–2017”. Primăria Câmpina. decembrie 2011. p. 35. Accesat în 24 mai 2020. 
12. ^ „Capela Hernia, la un aviz distanță de clasarea ca monument istoric”. Ziarul Oglinda. 21 februarie 2020. Accesat în 24 mai 2020. 
13. ^ „Vești bune în privința declarării Capelei Hernea din Câmpina ca monument istoric de clasă A”. Câmpina TV. 1 martie 2020. Accesat în 23 mai 2020. 
14. „Patrimoniul arhitectonic din județul Prahova”. monumenteprahova.ro. Accesat în 24 mai 2020. ^{[nefuncțională]}
15. G. Bezviconi. „CIMITIRUL BELLU DIN BUCUREȘTI, MUZEU DE SCULPTURĂ ȘI ARHITECTURĂ” (PDF). revistamonumenteloristorice.ro. Ministerul Culturii. p. 203. Accesat în 2 ianuarie 2021. 
16. „Capela Dumitru Hernia din Câmpina a fost declarată monument istoric”. prahovainfo.ro. Prahova Info. 15 decembrie 2020. Accesat în 2 ianuarie 2021. 
17. „Capela Dumitru Hernia, din Câmpina, a intrat oficial în Lista monumentelor istorice din România”. ziarulprahova.ro. Ziarul Prahova. 16 decembrie 2020. Accesat în 2 ianuarie 2021. 
18. „Monitorul Oficial nr. 1225/14 decembrie 2020”. cdep.ro. Camera Deputaților. 14 decembrie 2020. Accesat în 2 ianuarie 2021. ^{[nefuncțională – arhivă]}

Legături externe