Calea ferată Arad–Alba Iulia

Arad–Alba Iulia
Gara Alba Iulia Gara Alba Iulia
Hartă cu Calea ferată Arad–Alba Iulia
Magistrala:	CFR: 200, 200A
Lungime:	211,07 km
Ecartament:	1435 mm
Legendă de la Szolnok de la Brad de la Szeged 629,79 Arad spre Timișoara 622,92 Glogovăț 616,30 Cicir 608,66 Ghioroc 605,21 Păuliș hc. 602,19 Păuliș de la Timișoara 595,32 Radna 586,66 Milova 582,91 Corfeni (Odvoș) 579,46 Conop 574,88 Nadăș 569,64 Bârzava 566,32 Căpruța 562,88 Bătuța 557,98 Valea Mureșului 554,18 Vărădia 551,65 Vărădia hc. 545,62 Săvârșin 538,20 Toc 535,50 Ilteu 531,50 Petriș pe Mureș 527,64 Zam 519,18 Burjuc 515,08 Câmpuri-Surduc 510,79 Gurasada spre Lugoj 505,23 Ilia 500,72 Bretea Mureșană 495,38 Brănișca Mureș 492,13 Vețel 490 Mintia hc. 488,06 Mintia spre Brad 481,61 Deva 475,67 Șăulești de la Hunedoara 472,24 Simeria spre Petroșani Strei 469,06 Simeria Veche 465,02 Turdaș 459,24 Pricaz 455,89 Orăștie 451,88 Geoagiu 449,30 Aurel Vlaicu de la Cugir 443,57 Șibot 440,70 Balomiru de Câmp 436,90 Tărtăria 433,79 Blandiana 428,60 Vințu de Jos spre Sibiu 424,39 Lancrăm Mureș 418,73 Alba Iulia spre Târgu Mureș

Calea ferată Arad–Alba Iulia este o cale ferată principală în România. Ea traversează valea Mureșului din estul Câmpiei Panonice până în vestul Transilvaniei.

Istoric

Gara din Simeria în 1870

Această cale ferată a fost construită odată cu apariția primelor rețele de căi ferate pe teritoriul Ungariei (din cadrul monarhiei habsburgice). În Ungaria, căile ferate din Transilvania au fost construite mai târziu, în principal din cauză că regiunea era depărtată de capitală, dar și a faptului că erau condiții mai grele de teren decât în Ungaria Centrală.

În 1858 a fost construită calea ferată Szolnok–Arad, care a făcut ca Aradul să fie primul oraș de pe teritoriul actual al României care a fost conectat la rețeaua feroviară.

Problemele financiare au întârziat cu câțiva ani începerea construcției acestui traseu, care trebuia să fie prima cale ferată spre Transilvania. În cele din urmă compania privată „Erste Siebenbürger Eisenbahn“ (în română Prima cale ferată din Transilvania) a primit de la guvernul ungar concesiunea pentru construirea căii ferate de la Arad la Alba Iulia și a început lucrările în 1867.^[1] La 22 decembrie 1868 linia a putut fi pusă în circulație.^[2] Calea ferată Arad–Alba Iulia a fost inițial exploatată de companii private, contractul fiind preluat în anul 1884 de către compania feroviară maghiară de stat MÁV.^[3] În acele vremuri, un tren de persoane parcurgea cei 211 km ai traseului în 7 ore și jumătate.^[4]

La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR.

Situație actuală

Gara din Deva

Calea ferată Arad–Alba Iulia este electrificată și cu linie dublă continuă. Ea este încă una dintre cele mai importante și circulate legături feroviare ale țării. Pe acest traseu circulă zilnic mai multe trenuri accelerate și personale. Această cale ferată este importantă și pentru transportul de mărfuri între România și țările din Europa Centrală de Vest.

Profilul la înălțime al căii ferate

Note

1. Kurze Geschichte Siebenbürgens pe situl mek.niif.hu, accesat la 2 aprilie 2009
2. Brockhaus' Konversationslexikon. F. A. Brockhaus in Leipzig, Berlin und Wien, 14. Auflage, 1894–1896; p. 946
3. Freiherr von Röll: Enzyklopädie des Eisenbahnwesens, Band 9. Berlin, Wien, 1921; p. 50–51
4. Verhandlungen und Mitteilungen des siebenbürgischen Vereins für Naturwissenschaften zu Hermannstadt. Siebenbürgischer Verein für Naturwissenschaften in Hermannstadt. Hermannstadt, 1884; p. 10

Legături externe

• Prima cale ferată din Transilvania. Linia principală Arad-Alba Iulia și linia secundară Simeria-Petroșani