Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
CSM Fetești
Informații generale
Nume complet
Clubul Sportiv Municipal Fetești
Poreclă
Feteștenii
Nume precedent(e)
Locomotiva CFR Fetești Rapid Fetești
Data fondării
1945; acum 79 de ani (1945) ca Locomotiva CFR Fetești 1972; acum 52 de ani (1972) ca Rapid Fetești 2018; acum 6 ani (2018) ca CSM Fetești
La 4 august 1945, în complexul de cale ferată Fetești, a luat ființă echipa de fotbal Locomotiva CFR Fetești, din inițiativa unui mare număr de muncitori, cu dragoste de sport, dintre care putem aminti pe Oprea Cojocaru, Petre Ion și Ștefan Iacob.
Echipa dispută și jocuri amicale internaționale cu formațiile din Ruse, Silistra, Tolbuhin, iar rezultatele foarte bune de atunci au dus la ridicarea prestigiului clubului și numărul mare de spectatori ce umpleau stadionul la fiecare meci jucat acasă.
După anul 1963, Locomotiva CFR se mută pentru câțiva ani pe terenul de la jandarmerie deoarece începe construcția stadionului Central din Parcul Mare ce urma sa aibă 20.000 de locuri. Terenul Central este dat parțial în folosință în anul 1972, iar în sezonul 1987–88 se organizează aici întrecerile Ceferiadei pe țară sub tutela Regionalei CFR Constanța.
Între timp, apar alte echipe în oraș, Progresul (echipa primăriei), Ogorul (IAS), Autobuzul (IRTA), care au jucat în categoriile inferioare. Progresul și Ogorul au fuzionat și astfel apare o nouă echipă numită Viticola Fetești. În vara anului 1972, după ce Viticola a pierdut barajul de promovare în Divizia C, cele două cluburi importante ale orașului, Viticola și Locomotiva CFR au decis să fuzioneze pentru a oferi orașului Fetești un club mai puternic și au format o nouă entitate, Rapid Fetești.
În primul sezon reușește să câștige Campionatul Județean Ialomița și promovează în Divizia C, unde va juca pentru următoarele trei sezoane. După ce a terminat pe locul 10 în sezonul 1973–74 și pe locul 9 în sezonul 1974–75, clubul a retrogradat în Divizia a IV-a la sfârșitul sezonului 1975–76, când s-a clasat pe locul 16.
Rapid Fetești a promovat înapoi în Divizia C la sfârșitul sezonului 1978–79. Feteștenii au petrecut următoarele șase sezoane în divizia a III-a în care s-au clasat astfel: locul 12 (1979–80), locul 5 (1980–81), locul 3 (1981–82), locul 10 (1982–83), locul 8 (1983–84) și locul 15 (1984–85), când a și retrogradat. Locul trei obținut în 1982 va rămâne cea mai bună performanță din istoria clubului.
În această perioadă la conducerea asociației au fost Matei Mihai, Moga Ion și Neagu Vasile, iar pe banca tehnică regăsim nume importante, precum Ion Pestriță, Nae Georgescu, Ion Simula, Vasile Enache, M. Turcu și Țiți Dumitriu.
O altă revenire în Divizia C a fost realizată la finalul sezonului 1992–93, echipa reușind să câștige Campionatul Județean Ialomița și barajul de promovare jucat împotriva campioanei județului Brăila, Șantierul Naval Brăila.
În sezonul 1993–94, sub comanda antrenorului Gheorghiță, echipa nu reușește să adune în primele etape niciun punct, acesta fiind înlocuit cu Drogeanu. Se aduc jucători cu experiență, precum Gigi Marian, Sandu Țăranu, Vali Nicolae, Costel Borcan sau Nelu Rotaru, care duc echipa pe locul 12 cu 36 de puncte, evitând astfel retrogradarea. În sezonul următor, din cauza retragerii sponsorului principal, Elcom, clubul se confruntă cu mari dificultăți financiare și după doar nouă runde se retrage din Divizia C.
După opt sezoane în campionatul județean, în care termină de fiecare dată pe podium, în sezonul 2010–11 echipa are un tur de campionat foarte modest fiind aproape de zona retrogradării, dar în retur echipa are doar două înfrângeri din 15 meciuri și termină pe locul 6.
Sezonul următor avea sa fie unul foarte bun, feteștenii reușind să câștige campionatul județean, Cupa României – faza județeană și barajul pentru promovarea în Liga a III-a, jucat împotriva campioanei județului Brăila, Victoria Traian, cu 3–0 la penalty-uri pe teren neutru la Berca. Antrenorul Marius Munteanu a folosit următorii jucători: Iulian Gândac, Dragoș Țonea, Alexandru Ghiță, Mihăiță Ciubuc, Petruș Neculai, Alexandru Țiflea, Florin Nedelea, Tudorel Ivan, Iulian Marcu, George Comănași, Vasile Pena, Florin Juncănariu, Ionuț Mitu, Mădălin Clinciu, Răzvan Țiflea, Marius Ureche, Andrei Cimpoieru, Emil Călugăru, Cosmin Dănilă, Iulian Roșoagă, Ionuț Pioaru, Iulian Nasture, Marin Nicolaie.[2]
La revenirea în a treia divizie, echipa din Rapid Fetești termină campionatul pe locul 9. Pe lângă jucătorii care au reușit promovarea, apar în echipă: Erhan Eracai, Liviu Ștefan, Gabriel Contu, Dan Marian, Viorel Stanciu, Alexandru Paraschiv și Alexandru Uruc.
Stadion
Meciurile se jucau pe un teren improvizat în spatele "Morii Deliu", actualmente în zona podului rutier peste calea ferată. Pe acest teren s-a desfășurat și primul meci din Cupa României dintre Locomotiva Fetești și Locomotiva Grivița Roșie București, încheiat cu 5-4 pentru feteșteni. La acea dată, echipa feteșteană se afla la campionatul regional Constanța-București.
Echipa își mută locul de disputare a meciurilor și se construiește în zona actualului Uscător de Cereale o nouă bază sportivă. Stadionul avea o capacitate de 500 locuri cu o tribună din metal, o locuință pentru administratorul bazei, dar și vestiare pentru gazde, oaspeți și arbitrii construite din lemn. Însă, de obicei, echipa gazdă se echipa în depou, unde, lângă dormitoarele CFR, era și o magazie cu echipament sportiv.
