Budineț, Storojineț

Budineț
Буденець
—  Comună  —
Conacul din Budineț
Budineț Budineț (Regiunea Cernăuți) Poziția geografică
Budineț Budineț (Ucraina) Poziția geografică
Coordonate: 48°05′24″N 25°39′00″E ({{PAGENAME}})
Țară	Ucraina
Regiune	Cernăuți
Raion	Storojineț
KOATUU	7324581501
Atestare	1435
Reședință	Budineț
Componență	Budineț
Altitudine	370 m.d.m.
Populație (2001)
- Total	1.325 locuitori
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	59030
Prefix telefonic	3735
Prezență online
Modifică date / text

Budineț, întâlnit și sub denumirile de Budinești, Budeniț sau Budenița (în ucraineană Буденець, transliterat: Budeneț și în germană Budinetz) este un sat reședință de comună în raionul Storojineț din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 1,325 locuitori, preponderent români.

Satul este situat la o altitudine de 370 metri, într-o zonă împădurită, în partea de centru a raionului Storojineț.

Istorie

Localitatea Budineț a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Budineț a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în germană Storozynetz).

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Budineț a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români (aproape în totalitate). În perioada interbelică, ființau în sat două instituții de cultură: un cămin cultural al Fundației Culturale Regale "Principele Carol" și o filială a Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina ^[1].

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. În perioada de după război, a fost deschisă în satul Budineț prima maternitate din regiunea Cernăuți.

Începând din anul 1991, satul Budineț face parte din raionul Storojineț al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.045 (1.042+15), adică 94,22% din populația localității. În sat, mai locuiau 45 ucraineni, 3 ruși, 3 poloni și 3 de altă etnie ^[2]. În prezent, satul are 1.325 locuitori, preponderent români.

Demografie

Componența lingvistică a comunei Budineț

     Română (95,78%)

     Ucraineană (3,02%)

     Rusă (1,13%)

     Alte limbi (0,08%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Budineț era vorbitoare de română (95,78%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (3,02%) și rusă (1,13%).^[3][4]

1930: 1.063 (recensământ)^[5]

1989: 1.109 (recensământ)

2001: 1.325 (recensământ)

Recensământul din 1930

Componența etnică a comunei Budineț (județul Storojineț)

     Români (95,54%)

     Germani (1,15%)

     Evrei (0,76%)

     Polonezi (2,55%)

Componența confesională a comunei Budineț

     Ortodocși (94,73%)

     Romano-catolici (3,29%)

     Mozaici (0,76%)

     Greco-catolici (1,22%)

Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Budineț se ridica la 1.063 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (95,54%), cu o minoritate de germani (1,15%), una de evrei (0,76%) și una de polonezi (2,55%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (94,73%), dar existau și romano-catolici (3,29%), mozaici (0,76%) și greco-catolici (1,22%).

Personalități

• Grigore Bostan (n. 1940) - folclorist și scriitor ucrainean de origine română, membru de onoare din străinătate al Academiei Române (din 1991)

Obiective turistice

• Biserica de lemn cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" - construită între anii 1799-1803; are și o clopotniță de lemn din aceeași perioadă ^[6]
• Biserica romano-catolică - construită în 1775 de baronul Petrino
• un centru de odihnă
• conacul boieresc - construit în 1890 de boierul Nicolae Volcinschi. Acum, în această clădire, funcționează școala.

Note

1. România interbelică - Județul Storojineț
2. „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 5 ianuarie 2012. Accesat în 22 aprilie 2009. 
3. „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014. 
4. „Rezultatele recensământului ucrainian din 2001 cu structura lingvistică pe localități”. 
5. „Villages of Bukovina”. Arhivat din original la 10 ianuarie 2007. Accesat în 29 mai 2009. 
6. Biserica de lemn din Budineț

Legături externe

• Imagini din Budineț Arhivat în 18 februarie 2018, la Wayback Machine.
• Imagine a fostului conac boieresc din Budineț Arhivat în 24 iunie 2009, la Wayback Machine.
• Imagine a centrului de odihnă din Budineț Arhivat în 24 iunie 2009, la Wayback Machine.
• Datele generale ale recensământului din 2001 Arhivat în 13 noiembrie 2007, la Wayback Machine.
• Date detaliate privitoare la numărul românilor Arhivat în 22 martie 2008, la Wayback Machine.
• Românii din Cernăuți
• Fotografii vechi din Budineț