Biserica de lemn din Chieșd se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și se presupune că a fost ridicată în secolul al 18-lea. Biserica este cunoscută pentru altarul său rotund. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-A-05038.
Istoric
Chieșdul este unul din satele cu cea mai veche mențiune documentară din părțile Crasnei. Tradiția orală spune că biserica de lemn a fost construită cu trei secole în urmă, la circa 300 de metri de locul actual, de unde ar fi fost mutată pe butuci de lemn, fără a fi demontată. Operațiunea a durat doi ani, timp în care slujbele se făceau în locul unde se afla biserica.
Absida, caz foarte rar la bisericile de lemn, are contur semicircular, rezultat din cioplirea arcuită a celor cinci rânduri de bârne ce se prind cap la cap în cheotoare de tip „cârlig".
În anul 1916 biserica a fost renovată, învelitoarea de șindrilă fiind înlocuită cu tablă galvanizată. În naos s-a adăugat „corul" susținut de patru stâlpi fusiformi, cu capiteluri cioplite în forma unor trunchiuri de piramidă inversate, cu baze paralelipipedice. Scara de acces la cor este în naos. Bolta semicilindrica a încăperii este făcută din scânduri groase, prinse de cele trei arcuri exterioare prin cuie de lemn. Deasupra pronaosului se ridică turnul clopotniță cu foișor și 4 turnulețe. Pereții exteriori și ancadramentul ușii de intrare sunt decorate cu motivul frânghiei.
Deasupra intrării în naos se păstrează următoarea inscripție: „În toată această lume fie binecuvântat numele lui Dumnezeu. Ca oriunde vor fi unul sau doi adunați întru numele meu de pre tot locul sfânt. Zugrăvitu-s-au această sfântă biserică în zilele înălțatului împăratului nostru ... și stăpânirii sale Domnului Bob Ioan prin mâinile noastre cele de prea păcătoșilor robi lui Dumnezeu Țiple Pop Ioan Zugravul din cinstita ... de Dabacina numită ... în 1796". Anul este trecut atât cu cifre arabe cât și chirilice. În biserică sunt și câteva icoane pe lemn de valoare, datând din secolul al XVIII-lea.
Note
Această biserică a fost mult mai frumoasă când avea acoperișul din șindrilă nu cum este ,,renovată,, cu tablă zincată.
A fost biserica copilariei mele și mergeam cu mult drag pâna când viața mi-a purtat pașii în alt colț al țării.
În partea din stânga (în exterior) identic cu cel din dreapta era ,, colțul miresii,,.
Acolo aștepta mireasa însoțită de fete tinere pâna mirele intra în biserică și apoi intra și ea. Acolo mergea lumea și care nu participa la nuntă să vadă mireasa. Dulci amintiri.
Bibliografie
Studii monografice
Cristache-Panait, Ioana (). „Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavril din Chieșd”. Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradei. Biserici de lemn: 291–294, Oradea.
Zebacinschi, Corneliu și Ciocian, Ioan (). „Altare semicirculare la biserici de lemn sălăjene”. Acta Musei Porolissensis. VIII: 775–792, Zalău.
Studii regionale
Cristache-Panait, Ioana (). „Bisericile de lemn din Sălaj”. Buletinul Monumentelor Istorice. 1971 (1): 31–40.
Ghergariu, Leontin (). „Meșterii construcțiilor monumentale de lemn din Sălaj”. AMET. 1971-73: 255–273, Cluj.
Godea, Ioan (). Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei). București: Editura Meridiane. ISBN 973-33-0315-1.