Biserica Sfântul Dumitru din Salonic, sau Aghios Dimitrios (în alfabet grecesc: Άγιος Δημήτριος), este un lăcaș de cult creștin ortodox cu hramul Sfântului Dumitru[1], ocrotitorul orașului Salonic. Este principalul sanctuar dedicat acestui sfânt. Biserica datează de pe vremea când orașul Salonic era cel de-al doilea oraș ca mărime din Imperiul Bizantin. Face parte din situl Monumentelor Paleocreștine și Bizantine din Salonic și se află din 1988 pe lista monumentelor care fac parte din Patrimoniul mondial UNESCO.
Bazilica Sfântul Dumitru din Salonic este renumită pentru cele șase panouri de mozaic datate între perioada ultimei reconstrucții și începutul politicii iconoclaste. Aceste mozaicuri îl reprezintă pe Sfântul Dumitru, cu ctitorii sau cu copiii lor. Mozaicurile sunt un strălucit exemplu de artă care a supraviețuit epocii iconoclasmului bizantin, inaugurată în 730. O inscripție situată în partea de jos a unuia dintre panourile de mozaic este o mulțumire adresată lui Dumnezeu pentru ajutorul divin la salvarea locuitorilor Salonicului de un raid al slavilorpăgâni, în anul 612.
Alte mozaicuri, care erau folosite pentru acoperirea pereților bisericii, fie au fost distruse în timpul celor patru secole și jumătate, când clădirea bazilicii a funcționat ca moschee (1439-1912), fie în marele incendiu din 1917, care a distrus o mare parte din oraș și când au fost distruse acoperișul și pereții superiori ai bazilicii. Fotografiile alb-negru și acuarele color de bună calitate, care au ajuns până în zilele noastre, ne oferă posibilitatea să apreciem lucrările de artă timpurie bizantină care au fost pierdute în timpul incendiului.
