Absolvă Facultatea de Drept din Cluj. Din anul 1911 a fost avocat, până la plecarea în război, în 1914. Evenimentele majore din toamna anului 1918 l-au aflat mobilizat la Tribunalul militar din Oradea, pe care l-a părăsit, stabilindu-se la Cluj. De aici a luat legătura cu intelectualii din părțile sălăjene, de prin zona centrelor Zalău, Șimleul Silvaniei, Crasna în vederea organizării politice și militare a românilor sălăjeni. A contribuit la organizarea consiliilor și gărzilor naționale sălăjene, iar la 1 decembrie1918 a reprezentat la Alba Iulia cercul electoral Zalău, fiind cooptat în Marele Sfat Național al Transilvaniei. Între anii 1919-1936 îndeplinește funcția de prim jurist consult la Primăria orașului Zalău, iar din 1936 până la tragicele evenimente politico-militare din vara lui 1940, dobândește funcția de jurist consult al județului Sălaj, pe lângă prefectura acestuia. După cedarea Ardealului, prin Dictatul de la Viena, rămâne la Zalău, fiind sfătuitorul, mentorul și apărătorul românilor din acest județ. În octombrie 1944 este numit prefect al județului Sălaj, până la 10 martie 1945.[1]
Note
^ abIoan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, p. 284
Bibliografie
Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
Lectură suplimentară
Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
