Alexandru de Württemberg (1771–1833)

Alexandru de Württemberg
Date personale
Născut	24 aprilie 1771[1][2][3] Montbéliard, Franche-Comté^⁠(d), Franța
Decedat	4 iulie 1833 (62 de ani)[1][4][2][3] Gotha, Saxa-Coburg și Gotha
Înmormântat	Schlosskirche (Gotha)[*][[Schlosskirche (Gotha) |​]][5]
Părinți	Frederic al II-lea Eugene, Duce de Württemberg Sophia Dorothea de Brandenburg-Schwedt
Frați și surori	Sophie Dorothea de Württemberg Elisabeta de Württemberg Frederica de Württemberg Frederic I de Württemberg Ducele Louis de Württemberg Eugen de Württemberg Wilhelm Friedrich Philipp von Württemberg[*][[Wilhelm Friedrich Philipp von Württemberg (German duke (1761-1830))|​]] Ferdinand Friedrich August von Württemberg[*][[Ferdinand Friedrich August von Württemberg (German military leader)|​]] Johann Georg von Sontheim[*][[Johann Georg von Sontheim (politician german)|​]] Henri-Charles de Wurtemberg[*][[Henri-Charles de Wurtemberg (politician)|​]]
Căsătorit cu	Prințesa Antoinette de Saxa-Coburg-Saalfeld (din 17 noiembrie 1798)
Copii	Alexandru de Württemberg Maria de Württemberg[6] Paul Herzog von Württemberg[*][[Paul Herzog von Württemberg ((1800-1802))|​]][6] Ernst von Württemberg[*]​[6] Friedrich Herzog von Württemberg[*][[Friedrich Herzog von Württemberg ((1810-1815))|​]][6]
Cetățenie	Regatul Württemberg
Ocupație	politician militar
Limbi vorbite	limba germană
Activitate
A luptat pentru	Württemberg, Imperiul Austriac, Imperiul Rus.
Ani de serviciu	1791-1832
Gradul	General de Cavalerie
A comandat	Corp de armată
Bătălii / Războaie	Războiul Primei Coaliții, Războiul celei de-a Doua Coaliții, Campania din Rusia (1812), Războiul celei de-a Șasea Coaliții.
Ocupații ulterioare	Guvernator general al Bielorusiei, Director General al Mijloacelor de Comunicație ale Imperiului Rus.
Decorații și distincții
Decorații	Ordinul Sfântului Gheorghe, clasa a doua, Ordinul Sfântului Andrei, clasa întâi Ordinul Sfântului Aleksandr Nevski, Ordinul Sfântului Vladimir, clasa întâi, Ordinul Cavalerilor Ospitalieri, Ordinul Vulturului Negru, Ordinul Vulturului Roșu, Ordinul Coroanei (Württemberg), Ordinul Meritului Militar (Württemberg), Ordinul Militar al lui Max Iosif.
Modifică date / text

Ducele Alexandru de Württemberg (Montbéliard, 5 mai 1771 - Gotha, 4 iulie 1833) a fost fiul lui Frederic II-lea Eugeniu, duce de Württemberg și fratele împărătesei Maria Feodorovna (Sofia Dorothea de Württemberg), soția împăratului Pavel I al Rusiei.

Și-a început cariera militară în cadrul armatei austriece în 1789. Cinci ani mai târziu, în gradul de colonel, a participat la acțiunile militare împotriva Republicii Franceze. S-a distins în 1794, atunci când a comandat aripa stângă a avangărzii austriece și a zdrobit ariergarda trupelor franceze ale generalului Jean-Baptiste Jourdan. A luptat de asemenea împotriva francezilor în Elveția. Într-una din bătălii a înfrânt trupele generalului Vandamme. După încheierea păcii, Alexandru de Württemberg s-a transferat în armata rusă sub comanda lui Alexandr Suvorov, devenind ulterior un admirator al generalului rus. În armata rusă, Alexandru a obținut gradul de general-locotenent în 1800.

Relația strânsă cu împărăteasa rusă l-a ajutat pe Alexandru de Württemberg să promoveze rapid în armata rusă. Astfel că în același an, 1800, a fost avansat la gradul de general și a fost numit comandant al regimentului de dragoni Riga. În 1811 a devenit guvernator general al Bielorusiei.

De la începutul războiului din 1812, Alexandru s-a aflat în armata activă. A luat parte la bătăliile de la Vitebsk, Smolensk, Borodino, Tarutino și Maloiaroslaveț.

În bătălia de la Borodino, atunci când generalul Piotr Bagration a fost rănit mortal, Alexandru de Württemberg a preluat temporar comanda aripii stângi a armatei ruse.

În 1813 a comandat Corpul care a asediat Danzigul, garnizoana căruia era mult mai numeroasă decât trupele sale. Pe 17 august, Alexandru a învins trupele generalului Jean Rapp, care au încercat să scape din încercuire. Pentru această victorie, generalul rus de cavalerie a fost decorat cu ordinul Sfântului Gheorghe, clasa a doua. Curând, fortăreața Danzig a capitulat, iar Alexandru de Württemberg a fost răsplătit de împăratul Alexandru I al Rusiei cu o sabie ce purta inscripția „Pentru Cucerirea Danzigului”.

După sfârșitul războaielor napoleoniene, Alexandru a revenit la postul de guvernator general al Bielorusiei. În 1822 a fost numit Directorul General al Mijloacelor de Comunicație ale Imperiului Rus. Rezultatele a zece ani de muncă în acest post au devenit foarte vizibile, mai ales în domeniul construcției de canale și autostrăzi.

Viața personală

Alexandru de Württemberg a fost căsătorit cu Antoinette de Saxa-Coburg-Saalfeld (1779 - 1824), cu care a avut cinci copii.

• Antoinette de Württemberg (1799-1860); în 1832 s-a căsătorit cu Ernest I de Saxa-Coburg-Gotha
• Paul de Wurtemberg (1800-1801)
• Alexandru de Württemberg (1804-1881), duce de Württemberg
• Ernest de Württemberg (1807-1868), duce de Württemberg; în 1860 s-a căsătorit cu Nathalie Eschhorn von Grünhof (1829-1905):
  • Alexandra Nathalie Ernestine von Grünhof (10 august 1861-13 aprilie 1933); în 1883 s-a căsătorit cu Robert von Keudell
• Friedrich Wilhelm Ferdinand de Württemberg (29 aprilie 1810-25 aprilie 1815)

Arbore genealogic

1. ^ Württemberg, Alexander Friedrich Karl Herzog (BLKÖ)[*][[Württemberg, Alexander Friedrich Karl Herzog (BLKÖ) (entry in the Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich (vol. 58, p. 237))|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
2. ^ „Alexandru de Württemberg”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 27 aprilie 2014 
3. ^ Alexander Friedrich Carl Herzog von Württemberg, The Peerage, accesat în 9 octombrie 2017 
4. l'Allemagne dynastique Tome III: Brunswick-Nassau-Schwarzbourg[*][[l'Allemagne dynastique Tome III: Brunswick-Nassau-Schwarzbourg |​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)
5. Find a Grave, accesat în 28 noiembrie 2024 
6. ^ The Peerage