În Aghireșu Fabrici, pe vremea comunismului în România se afla o adevărată industrie minieră, cu peste 2.000 de angajati si peste 300 de autovehicule, plus echipe de escavare și minerie. De aici sa extras piatră și caolină, fabrica a avut ca scop îmbogătirea României și popularea zonei, deorece o bună parte din angajati sau mutat definitiv în Aghiresu sau în satele învecinate și au rămas definitiv chiar și dupa închiderea fabricii când si regimul comunist a căzut.
Istoric
Prima atestare documentară a localității apare în anul 1916.
Lăcașuri de cult
Biserica ortodoxă din Aghireșu-Fabrici
Piatra de temelie a bisericii ortodoxe a fost pusă în anul 1991, în timpul păstoririi preotului Ioan Stoian. Biserica a fost finalizată după zece ani. Este o construcție cu un plan trilobat, având următoarele dimensiuni: lungime 30 m, lățime 15 m. Planurile au fost opera arhitecților Radu Spânu și Vasile Lădaru. Lucrările de construcție au fost realizate de o firmă din orașul Târgu Lăpuș. Interiorul a fost pictat în tehnica tempera de pictorul Cornel Bănică din Buzău. Cel mai important donator a fost inginerul Ioan Muste, considerat ctitorul principal al bisericii. Biserica a fost sfințită în anul 2000, ierarhul care a sfințit-o fiind episcopul vicar Vasile Someșanul al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului[2].
Note
^x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN973-864300-7.Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN978-973-45-0396-4.
Cristian-Claudiu Filip, Horea-Dorin-Matiș, Huedinul - o localitate pe drumul spre Europa. Aspecte monografice, Editura Grinta, Cluj-Napoca, ISBN (10) 973-7651-91-X; ISBN (13) 978-973-7651-91-4
