În secolul XVII sașii au dispărut complet, iar populația maghiară a scăzut atât de puternic încât locuitorii nu și-au putut permite nici măcar un preot în perioada 1644-1744.
În 1744 satul s-a consolidat, și s-a înființat o noua parohie reformată.
În perioada următoare s-a stabilit în zonă o populație românească.
În prezent satul este bilingv româno-maghiar.
Demografie
Componența etnică a satului Șieu-Sfântu(2011)
Români (74,41%)
Maghiari (24,41%)
Romi (1,16%)
Componența etnică a satului Șieu-Sfântu(1910)
Români (61,56%)
Maghiari (34,16%)
Germani (4,27%)
La recensământul din 1910 populația satului era de 562 de locuitori, dintre care: 346 români, 192 maghiari și 24 sași.
La recensământul din 2011 populația satului era de 430 de locuitori, dintre care: 320 români, 105 maghiari și 5 țigani.
La recensământul din 2020 populația satului era de 362 de locuitori, dintre care: 268 români, 83 maghiari și 11 țigani.
Date geologice
În subsolul localității se găsește un masiv de sare[1].
.jpg)
.jpg)
.jpg)
